Legea salarizării 2026: cum crește salariul bugetar în funcție de vechime, majorări de până la 24,5%
Proiectul Legii salarizării pe 2026 păstrează vechimea ca element definitoriu în calculul veniturilor angajaților din sectorul public și reglează recalcularea salariului de bază pe baza unui coeficient atribuit fiecărei funcții, fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale. Acest salariu de bază se determină prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință indicată de cadrul legislativ, rezultatul reprezentând baza de plecare pentru veniturile lunare.
Pentru categoriile de funcții de execuție, grilele de salarizare se stabilesc în principal în funcție de gradația 0, corespunzătoare unei vechimi de până la trei ani. Pe măsură ce angajații acumulă ani de experiență, salariul de bază crește automat în concordanță cu procentele aferente fiecarei gradații. Trecerea la o gradație superioară nu este condiționată de promovarea prin examen sau prin concurs, ori de decizia conducerii; majorarea are loc odată cu îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de lege.
Vechimea generează diferențe semnificative între salariații care ocupă aceeași funcție și au același grad profesional. De exemplu, un debutant încadrat la gradația 0 va primi salariul de bază stabilit pentru postul respectiv, fără adaosul de vechime, în timp ce un angajat cu peste douăzeci de ani de activitate, încadrat la gradația 5, poate atinge un salariu de bază semnificativ mai mare, în jur de un sfert în plus față de nivelul inițial. Această diferență rezultă din modul în care sunt aplicate majorările, în care procentele aferente fiecărei gradații nu se raportează la valoarea inițială a salariului, ci la valoarea obținută după majorări anterioare. În consecință, un total procentual de aproximativ 22,5% aferent celor șase gradații poate genera, prin aplicare succesivă, o creștere reală de aproximativ 24,5% față de salariul din grila de la gradația 0.
Proiectul prevede șase niveluri de vechime pentru majoritatea funcțiilor de execuție din sectorul public. Gradația 0 include vechimea de până la trei ani, iar angajatul primește salariul de bază din grilă, fără adaos suplimentar pentru vechime. La împlinirea a trei ani, apare gradația 1, moment în care salariul aferent gradației 0 crește cu 7,5%, cea mai mare majorare procentuală între tranșele de trecere. Gradația 2 se aplică între cinci și zece ani de vechime, iar după atingerea pragului de cinci ani, salariul aferent gradației 1 se majorează cu încă 5%, creșterea fiind calculată asupra valorii deja majorate. Atingerea a zece ani de vechime generează o nouă majorare de 5%, aplicată la salariul aferent gradației 2. Pentru intervalul 15-20 de ani, creșterea este de 2,5%, pornind de la valoarea gradației 3, iar la peste 20 de ani vechime, randamentul se regăsește în gradația 5.
În ansamblu, aceste modificări au ca scop regularizarea veniturilor în funcție de stadiul carierei, asigurând o evoluție salarială corespunzătoare experienței acumulate, fără a crea disfuncționalități în procesul de avansare pe scara ierarhică.
Articolul evidențiază că aplicarea treptată a majorărilor la vechime se realizează printr-un calcul incremental, astfel încât creșterile să reflecte evoluția profesională pe parcursul anilor lucrați în administrația publică. Pe lângă aspectele tehnice, reforma urmărește să ofere predictibilitate angajaților în privința veniturilor și să includă în mod clar criteriile după care se produc ajustările salariale în funcție de vechime. În contextul discuțiilor despre salarizare, este important ca informațiile să fie prezentate într-un cadru neutru și contextual, pentru a facilita înțelegerea impactului asupra veniturilor reale ale bugetarilor pe termen lung.
