Legea ANI este în descreștere: avertismentul fostului președinte al instituției
Fostul șef al Agenției Naționale de Integritate a fost invitat vineri într-un program de dezbatere tv în cadrul căruia a exprimat opinii despre evoluția și modul de funcționare al instituției. În cadrul intervenției, acesta a afirmat că reglementările actuale privind evaluarea averilor și a intereselor ar necesita o revizuire profundă, susținând că cadrul legislativ existent suferă de o serie de neajunsuri și incongruențe. Potrivit săgeților sale, întregul sistem ar trebui să se adapteze realităților timpului în care funcționează și să nu rămână prizonierul interpretațiilor anterioare, pentru a evita interpretări greșite sau excesive.
El a susținut că numărul mare de declarații depuse la nivel național creează o presiune extrem de mare asupra mecanismelor de verificare, fapt pe care îl vede ca fiind o provocare majoră pentru eficiența instituției. În viziunea sa, obligația de a verifica toate documentele prezentate nu poate fi menținută în forma actuală a fluxului, iar organizația ar trebui să își regândească modul de lucru pentru a se concentra pe verificările esențiale, prioritizând acele situații în care există suspiciuni solide. În aceeași ordine de idei, fostul conducător a afirmat că responsabilitatea pentru supravegherea obiectului verificațional ar trebui să implice și alte autorități, întrucât unele competențe nu se află în arsenall-ul unei singure instituții.
În discuția despre instrumentele de control, el a subliniat că acțiunile de monitorizare a vehiculelor utilizate de funcționari publici în contextul activităților la nivel local sunt limitate în cadrul reglementărilor actuale, iar verificarea efectivă a posesorilor mașinilor și a modului în care acestea sunt folosite necesită implicarea altor instituții. Afirmarea sa a trezit ideea unei colaborări interinstituționale mai intense, în sensul unei distribuții clare a responsabilităților între entități precum autoritățile fiscale, parchet sau celelalte organisme abilitate cu perceperea și analizarea documentelor, astfel încât să se asigure un control eficient, în limitele legale.
De asemenea, el a detaliat mecanismul procedural al verificării averilor: inițial se declară veniturile, apoi se evaluează declarațiile consemnate, iar diferențele rezultate din calcul reprezintă un criteriu pentru acțiuni de tip administrativ, nu penal, subliniind că instrumentele existente au limite serioase în ceea ce privește adunarea și corelarea informațiilor necesare pentru construcția unui caz în instanță. În încheiere, fostul reprezentant al instituției a atras atenția asupra necesității unei îmbunătățiri continue a sistemelor de monitorizare și verificare, pentru a oferi cadrul juridic și procedural adecvat care să asigure transparența afgentă fără a compromite echilibrul între puteri și drepturi.
