Legătura dintre ADHD și problemele intestinale poate afecta copiii și adulții
Cercetătorii au analizat peste nouă mii de înregistrări și au cuprins în evaluare 23 de studii diferite. În concluzie, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) pare să fie asociată cu o probabilitate crescută de apariție a majorității simptomelor digestive examinee. În cadrul analizelor s-a remarcat o legătură între ADHD și riscul mai mare de a întâmpina sindromul de intestin iritabil, constipație, dureri abdominale, diaree, indigestie și chiar encoprezie, adică pierderea controlului asupra scaunului. Un coautor principal al cercetării, citat de agențiile de presă, a menționat că aproape fiecare simptom intestinal analizat părea să aibă o asociere cu ADHD, potrivit observațiilor din cadrul studiilor analizate.
În ansamblu, s-a observat o creștere de aproximativ 48% a probabilității de apariție a simptomelor gastrointestinale în rândul persoanelor cu ADHD, iar legătura a fost deosebit de marcantă în cazul constipației, unde creșterea probabilității este de aproximativ dublă față de grupul de referință. Pentru encopreză, adică pierderea controlului asupra evacuațiilor, creșterea a fost de peste patru ori mai mare. Este important să se sublinieze că aceste rezultate nu înseamnă că ADHD-ul provoacă în mod direct afecțiunile digestive; studiul evidențiază o relație neliniară care poate avea mai multe explicații, iar relația cauză-efect nu este încă stabilită cu certitudine.
Experții au propus mai multe piste explicative posibile. O posibilitate este legată de comportament: instabilitatea emoțională și sensibilitatea crescută la stres, trăsături des întâlnite în ADHD, pot influența sensibilitatea intestinului și pot contribui la apariția durerilor abdominale funcționale. Tiparele alimentare neregulate, mesele sărite sau mecanisme de alimentație în exces pot afecta simptomele precum indigestia, balonarea, constipația și durerile. În plus, sensibilitățile senzoriale față de alimente ar putea juca un rol, iar persoanele cu ADHD pot avea preferințe alimentare mai stricte, uneori cu un conținut scăzut de fibre, ceea ce poate afecta sănătatea intestinală.
Medicația poate reprezenta un alt factor relevant. Unele farmacologice utilizate în tratarea ADHD pot avea efecte secundare precum suprimarea apetitului, greața, durerile abdominale sau constipația. Pe lângă acestea, tulburările de somn des întâlnite la persoanele cu ADHD pot influența statusul generat. În studiu s-a indicat și posibilitatea implicării microbiomului intestinal ca un fir biologic în ansamblu. Anumite cercetări anterioare au identificat diferențe în compoziția microbiotei la adulții cu ADHD față de persoane fără această condiție, iar unele dintre aceste modificări au fost asociate cu simptome digestive.
O ipoteză sugerată este că diferențele existente în microbiom ar putea afecta inflamația sau comunicarea dintre intestin și creier, iar factorii genetici ar putea contribui la această interacțiune complexă. Cercetătorii subliniază însă că nu se poate afirma în mod definitiv că ADHD cauzează direct acele probleme intestinale sau ce factori determina exact legătura. Cu toate acestea, patternul identificat este suficient de interesant pentru a merita investigații suplimentare.
În concluzie, studiile sugerate indică o relație între ADHD și un spectru de simptome gastrointestinale, evidențiind necesitatea unei monitorizări atente a sănătății digestive în rândul persoanelor cu această tulburare. Analize viitoare ar putea clarifica mecanismele implicate, precum și eventualele implicații pentru managementul clinic al simptomelor digestive la pacienții cu ADHD.
