URMĂREȘTE-NE

ACTUALITATE

INFORMAȚII DESPRE ÎNREGISTAREA NAȘTERILOR

Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei Municipiului Călărași.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
a) 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

𝐈. 𝐈̂𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐚𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐚) 𝐬̧𝐢 𝐜) 𝐬𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
c) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi fotocopie, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;
d) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

𝐈̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̧𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̧𝐞𝐧𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐧𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐳𝐢, sunt necesare documentele menţionate mai sus, precum şi următoarele:
a) paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie. În cazul cetăţenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;
b) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român; dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum şi traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6) din Metodologia aprobată prin H.G. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

𝐈̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̧𝐢 𝐚𝐮 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐬𝐮𝐛 𝟏𝟒 𝐚𝐧𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei;
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

Domiciliul minorului:

  • În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul;
  • Dacă declararea nașterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, se prezintă declarația notarială a oricăruia dintre părinți, din care să rezulte domiciliul copilului;
  • În situația în care niciunul dintre părinți nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, copilul este înregistrat în R.N.E.P., cu domiciliul mamei.

𝐈𝐈. 𝐈̂𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐚𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐥 𝐦𝐚𝐦𝐞𝐢
În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

𝐈𝐈𝐈. 𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐚𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐞𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐚̆, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐨𝐜𝐦𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐚𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞:
a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

𝐈𝐕. 𝐈̂𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐚𝐫𝐝𝐢𝐯𝐚 𝐚 𝐧𝐚𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢
După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani

Înregistrarea actului de naştere se face în baza documentelor prevăzute la pct. I iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei.

Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani

Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă

Continue Reading
La Top