Capșa Provinciei, așa era cunoscut Călărașiul în perioada interbelică a secolului trecut.
Puțini călărășeni știu că aici era o adevărată capitală culturală a zonei de sud-est a țării și că în acea fastă perioadă numeroși scriitori și artiști și-au etalat talentul și măestria pe scena teatrului din Parc sau mai târziu, a Cercului Subofițerilor, ori în alte localuri particulare.
Profesorul Nicolae Țiripan, fostul sef al Arhivelor Naționale Călărași, este singurul călărășean care mai relatează frumusețea acelor timpuri.
“Din seria legendarelor figuri care au ajuns în urbea noastră, am ales să vă prezint astăzi pe cea cunoscută ca „pasărea măiastră” a folclorului românesc: Maria Tănase.
Despre prezența celebrei artiste, regretatul avocat și om de cultură călărășean, Marin Giurcă, scrie: „Ziua își potolise văpăile, iar înserarea se despletea peste case și oameni. La casa de bilete a Grădinii de vară din strada Știrbei Vodă, sau „Strada Mare”, cum îi spuneau călărășenii, mare aglomerație. Spectacol de muzică cu Maria Tănase, Ion Luican, Petre Gusti și alți câțiva cântăreți de renume din București au electrizat auditoriul călărășean care i-au răsplătit cu furtuni aplauze și solicitări de bis, după bis, de parcă ar fi vrut să nu se mai despartă până dimineață de aceste zeități ale muzicii românești. Spectacolul s-a terminat. Era spre miezul nopții, Grădina de vară a restaurantului „Unu” de pe „Strada Mare” s-a umplut cu călărășeni ieșiți de la spectacol. A intrat și un grup de 10 – 12 persoane. Bărbații purtau haina pe umăr sau pe braț și în fruntea grupului, o femeie. Păreau obosiți de parcă veneau pe jos, de departe. Era Maria Tănase și colegii ei. Erau așteptați. Două mese alăturate acoperite cu fețe de masă albe, o vază cu flori, obosite de căldură și un carton pe care scria „Rezervat”, a scris Țiripan.
