Haine cu croială asimetrică și coduri QR pentru a induce în eroare inteligența artificială
Utilizarea modei ca instrument pentru contracararea urmăririi și supravegherii generate de inteligența artificială reprezintă ideea unui startup din Leipzig care a fost analizată în cadrul mediului public european. Tinerii creatori Nicole Scheller și Daniel Preuß au dezvoltat de mai mulți ani articole vestimentare concepute să îngreuneze recunoașterea automată a persoanelor prin camerele dotate cu inteligență artificială. Un model distinctiv, asemănător cu o fețe stilizate, apare pe jachete pentru a induce confuzie în algoritmii ce interpretează imaginile. Croiala asimetrică și modul relaxat de purtare au rolul de a dificila atribuirea unui gen într-un context pur tehnologic, proces care poate fi influențat de software-ul de recunoaștere.
Designerul explică faptul că una dintre provocările majore este lipsa transparenței asupra destinației datelor colectate prin astfel de dispozitive, iar datele digitale sunt văzute ca o resursă în creștere. Subliniază și existența interesului corelat cu practici de monetizare a datelor, indicând o direcție în care datele personale pot ajunge în diferite lanțuri comerciale. În acest context, cele mai populare produse ale companiei includ o husă pentru telefon mobil care întrerupe conectivitatea dispozitivului la rețea, blocând totodată sistemul de localizare prin GPS, astfel încât dispozitivul să nu mai poată fi urmărit.
Potrivit celor implicați, obiectivul este de a evidenția cum mecanismele de supraveghere au ca scop identificarea identității, în timp ce moda poate exprima identitatea alterată sau amenințările la adresa anonimatului în spațiul public. De aceea, este văzut ca un domeniu atractiv pentru a combina protecția identității cu o creștere a gradului de conștientizare asupra responsabilităților în domeniul datelor. Într-un exemplu practic, o eșarfă poate include un element codificat care poate descuraja realizarea fotografiilor fără consimțământ, indicând o direcție în care intenția creativă se împletește cu preocupări legate de drepturi. Ceea ce contează, în această viziune, este ca interesul public să se intensifice în jurul temelor legate de supraveghere și de modul în care tehnologia influențează viața cotidiană.
Exprimarea acestei idei prin modă este susținută de observația că percepția asupra subiectului evoluează și că, pe măsură ce tehnologia se infiltrează tot mai mult în activitățile zilnice, necesitatea unor instrumente non-invazive pentru protejarea intimității poate deveni tot mai relevantă. Tendința de răspândire a echipamentelor de supraveghere în spațiul urban ia amploare în multe orașe, iar utilitatea tehnicilor de protecție a identității poate fi adaptată în contexte variate. Într-un context regional, autoritățile testează opțiuni de identificare în timp real folosind tehnologii avansate, cu obiective diverse precum o inițiativă de monitorizare a hotărârilor pentru siguranța publică sau pentru localizarea persoanelor dispărute, ceea ce scoate în evidență necesitatea unui echilibru atent între securitate și dreptul la intimitate. Aceste evoluții sugerează că direcțiile de cercetare și dezvoltare în domeniul modă-tehnologie pot continua să se extindă, reflectând un dialog din ce în ce mai viu despre cum societățile pot gestiona riscurile asociate cu monitorizarea prin datele digitale în era digitală.
