Gheorghiu contestă decizia CJUE: „Este profund nedrept să se prescrie corupția”
Decizia pronunțată de Curtea Europeană de Justiție susține vulnerabilitatea perceptiei publice în fața unei situații resimțite ca fiind nedreaptă: aceea că infracțiunile de corupție pot intra în termenul de prescripție, iar acest lucru a dus la dosare închise fără să se implementeze o pedeapsă definitivă. În discursul său, o personalitate publică a argumentat că această reglementare ar fi trebuit să fie ajustată legislativ de Parlament, iar sistemul judiciar are obligația de a semnaliza public necesitatea reformării normelor care permit închiderea unora dintre cauze pe baza termenelor de prescripție. El a subliniat că legea discutată a fost elaborată în Parlament și că ar fi fost necesară o corectură, iar în prezent este esențial ca autoritățile judiciare să transmită un mesaj ferm către factorii politici pentru a îmbunătăți cadrul legal în sensul eliminării vulnerabilităților constate în activitatea dosarelor, care se lungesc ani de zile până la atingerea termenului de prescripție.
În concluzie, vocea exprimată a cerut o mobilizare comună a instituțiilor pentru restabilirea încrederii în sistemul juridic. A subliniat nevoia unei atitudini constructive din partea tuturor actorilor pentru a reseta încrederea publicului, evitând o atmosferă de suspiciune reciprocă. Esența mesajului a fost aceea că, pentru o societate funcțională, este necesar ca justiția să inspire încredere, iar acest obiectiv poate fi atins doar prin reforme interne serioase în rândul profesioniștilor din domeniu.
Instanțele naționale sunt totuși invitate să analizeze, în fiecare caz în parte, modul în care normele interne privind prescripția se raportează la obligațiile rezultate din dreptul Uniunii Europene, în special în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii și combaterii formelor grave de criminalitate. Decizia accentuează necesitatea unei evaluări atente la nivel național pentru a verifica dacă aplicarea normelor interne poate duce la situații incompatibile cu prevederile europene, marcând o focalizare pe echilibrul dintre cadrul legal național și cei doi piloni ai dreptului comunitar.
În fața acestor considerații, opiniile publice rămân concentrate pe importanța consolidării standardelor de integritate și pe responsabilitatea sistemului judiciar de a răspunde acestor provocări prin acțiuni clare și transparente. Actualul parcurs susține ideea că este oportun să se deschidă o dezbatere publică constructivă despre măsurile necesare pentru a asigura un proces echitabil, lipsit de întârzieri inutile, și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, printr-un proces de reformă internă ce poate implica ajustări legislative și practici judiciare modernizate. În esență, teza transmisă reprezintă chemarea la un angajament comun al tuturor instituțiilor pentru a răspunde așteptărilor societății în privința responsabilității, transparenței și corectitudinii în administrarea justiției.
