Festivalul Nordic Exposure transformă Bucureștiul în capitala literaturii nordice până pe 20 septembrie
Festivalul Nordic Exposure aduce o întâlnire amplă între scriitori nordici, traducători și publicul român, reunind personalități remarcabile precum Annette Bjergfeldt, Sofi Oksanen, Yrsa Sigurðardóttir, Marie Aubert, Henrik Fexeus, Sanna Hartnor și traducătoarea norvegiană Hilde Lyng, alături de numeroși invitați români. Timp de cinci zile, în zece spații culturale din București, evenimentul propune lecturi, dezbateri, momente muzicale și proiecții cinematografice, într-un oraș care devine astfel un veritabil spațiu de dialog între literatură și societate.
În programul festivalului se regăsesc ediții speciale de dialoguri cu scriitori români acceptați în dialog cu universul literar nordic, printre care protagoniști ai scenei literare autohtone precum Lavinia Braniște, Cătălin Ceaușoglu, Marius Chivu, George Cornilă, Maria Orban, Svetlana Cârstean, Denisa Comănescu, Sorin Gherguț, Alina Purcaru, dar și actorul Mihai Călin, jurnaliștii Marius Constantinescu, Ioana Pelehatăi și Andrei Zbîrnea, alături de sociologi, arhitecți și specialiști din domenii diverse. Evenimentul se desfășoară în locații precum librăriile Cărturești Modul și Verona, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Muzeul Național al Literaturii Române, Rezidența9, Facultatea de Științe Politice a Universității din București, Casa Ion Mincu, spațiile culturale POINT, Green Hours și Control Club, iar organizarea este susținută de o echipă creativă din cadrul ZETO Project, cu finanțări parțiale din fonduri culturale naționale și sprijin din partea ambasadelor celor cinci țări nordice. Programul general este sintetizat de coordonatoarele festivalului, Ariadna Ponta și Simina Popa, specialiste în traducere literară și management cultural.
Conceptul festivalului este reprezentat de ideea că un festival literar de succes funcționează ca un ecosistem simbolic în care fiecare parte implicată contribuie la energie reciprocă: autorii, traducătorii, editorii, cititorii și organizatorii își împărtășesc experiențe și se regăsesc într-un spațiu comun. Integrarea literaturii contemporane nordice în acest cadru creează un teren fertil pentru cinci zile de dialog, într-o formulă în care percepțiile pot diferi, dar fascinația comună pentru temele și stilurile nordice rămâne puternică. Reprezentanții festivalului subliniază faptul că această combinație creează punctele de plecare pentru activitățile din septembrie, marcând un cadru dedicat dialogului intercultural.
Secțiunea Nordic Close-Up, găzduită în spațiul Modul Cărturești, este complementată de sesiuni scurte de autograf. Detalii complete despre program și orarul zilnic pot fi consultate pe pagina dedicată festivalului, iar intrarea la evenimente este liberă, în limita locurilor disponibile. Joi, 17 septembrie, festivalul se deschide cu o serie de activități menite să apropie cititorii de oraș, muzică și cinema. La ora 11:30, în spațiul POINT, va avea loc o masă rotundă care va analiza modul în care conceptul de hygge și principiile designului nordic sunt transpuse în București. Ulterior, la ora 18:00, scriitoarea daneză Annette Bjergfeldt va discuta cu Marius Constantinescu despre puterea poveștilor, muzică și cinema. Seara oferă opțiuni pentru gusturi diverse: cei interesați de cinema vor avea la Rezidența9 lansarea filmului „Maja din Insula Furtunilor” (regia Tiina Lymi), adaptare a celebrei serii din literatura lui Anni Blomqvist, recompensată cu mai multe premii, în timp ce la Green Hours va avea loc o incursiune în peisajul metal nordic, cu spectacole inspirate de opera lui Karl Ove Knausgård.
Evenimentul intenționează să ofere un reper cultural în București, printr-un program echilibrat între discuții, proiecții și întâlniri cu autori, toate cu un set de valori precum respectul pentru diversitatea ideilor, atenția la detalii editoriale și angajamentul pentru o prezentare riguroasă și neutră a informațiilor. Publicul este invitat să participe în mod liber, cu posibilitatea de a-și alege momentele preferate din agenda festivalului, în funcție de disponibilitatea locurilor. În această cromatică culturală, nordicul devine un reper inspirațional pentru teme contemporane profund relevante, precum identitatea, comunitatea, arta și modul în care poveștile pot contura înțelegerea lumii în care trăim.
