Fanii, afectați de bombardament constant: 65.000 de reclame la marea Cupă Mondială a alimentelor nesănătoase
În timpul Campionatului Mondial de Fotbal 2026, o cercetare recentă relevează un „bombardament constant” cu reclame la produse alimentare nesănătoase și băuturi vizibile telespectatorilor de la meciuri, o situație analizată de o echipă de specialiști. Un grup de oameni de știință din cadrul Universității din Bristol și Universității din Oxford a utilizat o unealtă de inteligență artificială pentru a analiza reclamele afişate în timpul transmisiunilor live ale competiției, în cele 104 partide disputate, în principal pe panouri publicitare aflate lângă teren sau în apropierea arenei, în Statele Unite, Canada și Mexic. Conform rezultatelor, logo-urile și produsele asociate brandurilor producătoare de mâncare nesănătoasă și de băuturi — definite de autoritățile britanice ca având un conținut mare de grăsimi, sare sau zahăr — au fost prezentate în total de 65 722 de ori. De asemenea, studiul arată că aceste reclame au fost vizibile timp de 28,1 ore pe parcursul turneului, echivalentul a puțin peste 16% din durata în care s-au disputat meciurile. Reclamele analizate provin din feed-ul internațional al transmisiilor, astfel încât spectatorii din toate țările care au difuzat competiția le-au putut vedea, fără a include însă reclamele din momentele premergătoare meciului, pauzele comerciale la pauză sau întreruperile controversate pentru hidratare din timpul meciului. Modelul folosit în analiză estima o medie de aproximativ 576 de reclame vizibile pentru mâncare nesănătoasă sau băuturi pentru fiecare meci în parte. Pe primul loc în ceea ce privește numărul de apariții a fost Coca‑Cola cu 21 893 de apariții, urmată de McDonald’s cu 13 915, Powerade cu 12 777 și Lay’s (cunoscute în Marea Britanie sub numele Walkers) cu 12 087. Toate cele patru mărci sunt parteneri oficiali ai Federației Internaționale de Fotbal, iar băutura Powerade este deținută de compania mamă Coca‑Cola. În răspuns la constatări, FIFA a subliniat că majoritatea veniturilor sale sunt reinvestite în fotbal, inclusiv în proiecte dedicate promovării sănătății și bunăstării, la care au participat mii de oameni. Un purtător de cuvânt FIFA a declarat: „FIFA colaborează cu un portofoliu global de parteneri, toți supuși cadrelor sale de guvernanță și conformitate. Campaniile sociale ale FIFA, inclusiv Be Active, au transmis mesaje de unitate, incluziune, sănătate și prietenie către public într-un grad fără precedent pe durata Cupei Mondiale.” Reprezentanții BBC Sport au contactat Coca‑Cola, McDonald’s și PepsiCo (care deține Lay’s) fără să primească un răspuns. Reclamele la mâncare nesănătoasă au apărut de zece ori mai des decât cele legate de jocuri de noroc. Conform raportului, logo‑urile de alimente și băuturi nesănătoase au fost identificate de aproximativ șapte ori mai des decât cele asociate cu alcoolul sau cu platforme de predicție a rezultatelor, la zece ori mai des decât cele ale firmelor din domeniul jocurilor de noroc și la aproape 25 de ori mai mult decât cele ale criptomonedelor. Cercetătorii susțin că asocierea repetată între mâncarea nesănătoasă, emoția generată de fotbal și identitatea națională poate transforma aceste mărci în obișnuite și poate normaliza consumul acestora. În contextul legal și comercial, avertismentul este că, din ultimele luni, alimentele precum burgerii, cartofii prăjiți, snacks‑urile sărate și băuturile cu adaos de zahăr au fost intens promovate în mediul competițional, ridicând întrebări despre echilibrul dintre finanțarea sportului și impactul asupra sănătății publice. Analiza a scos în evidență că expunerea la reclame pentru mâncare și băuturi nesănătoase la turneul mondial a fost semnificativă, iar impactul asupra percepției publice și a comportamentelor de consum este un obiect de discuție pentru autorități, organisme sportive și organizații de sănătate, care urmăresc să echilibreze necesarul de finanțare cu promovarea unui stil de viață sănătos. În concluzie, monitorizarea expunerii la publicitate în turneele internaționale reflectă o realitate complexă în care sportul de nivel înalt interacționează cu aspecte comerciale majore, iar modul în care aceste relații sunt reglementate poate influența atât bugetele de dezvoltare ale sportului, cât și alegerile de consum ale fanilor. În timp ce organizațiile sportive pledează pentru utilizarea fondurilor în proiecte de comunitate și de sănătate, criticii avertizează asupra riscului de normalizare a unui regim alimentar dezechilibrat în rândul tuturor generațiilor, mai ales tinerilor fani ai fotbalului.
