Eugen Tomac cere comasarea a peste 1.500 de primării și reorganizarea județelor: nu mai putem funcționa
Reforma administrației publice locale reprezintă, în viziunea unui ales european cu rol consultativ la nivelul administrației centrale, una dintre prioritățile esențiale pentru România. Convingerea exprimată este aceea că peste o mie cincizeci de localități din țară nu mai pot funcționa cu autofinanțare și ar trebui analizată posibilitatea comasării voluntare a primăriilor ca soluție de consolidare a serviciilor publice și de eficientizare a cheltuielilor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat unui post de radio, vineri, unde a fost reliefat contextul reformelor administrative împins în ultimii ani și neajunsurile structurilor actuale, precum și necesitatea unei reconfigurări mai ample a organigramei statului.
Într-o evaluare a situației financiare a unităților administrativ-teritoriale, autorul mesajului susține că este necesară crearea rapidă a unui cadru legislativ care să permită și să stimuleze comasarea voluntară a primăriilor aflate în imposibilitatea de a-și susține activitatea financiar pe cont propriu. Potrivit afirmațiilor, prioritatea zero a României în prezent este legată de reforme, iar reforma administrației publice locale este parte centrală a acestui circuit de schimbări. Se subliniază că, în condițiile actuale economice și politice, acest proces trebuie organizat astfel încât să încurajeze descentralizarea și colaborarea între autorități locale, iar decizia de comasare să fie spontană și voluntară pentru a nu afecta în mod negativ serviciile către cetățeni.
Totodată, este adus în discuție un proiect mai amplu de reorganizare a teritoriului național, vizând în special structura județelor. Se susține necesitatea unei discuții constructive despre cum ar trebui să arate cartografia administrativ-teritorială a țării pentru a răspunde cerințelor administrației moderne, cu un accent pe funcționalitate și eficiență. Astfel, autorul propune demararea unei dezbateri în ceea ce privește reorganizarea județelor, menționând că este nevoie de curaj pentru a aborda o schimbare structurală majoră, care să acorde administrațiilor locale mai multă autonomie și să optimizeze procesul decizional.
În viziunea sa, reforma nu ar trebui să afecteze principiile fundamentale ale dreptului, iar orice modificare legată de organizarea teritorial-administrativă nu ar trebui să necesite vreo modificare a Constituției, în cazul în care se poate ajunge la soluții pentru adaptarea funcțională a structurilor existente. Această opinie este însoțită de o critică la adresa întârzierilor în implementarea unor reforme asumate în relația cu instituțiile europene, semnalând că decizii importante au fost amânate în anii trecuți din motive politice.
În aceeași discuție, a fost semnalat faptul că țara deține responsabilitatea de a-și asuma angajamentele în relația cu Uniunea Europeană, statele membre fiind principalii răspunzători pentru implementarea lor, iar nu eventualelor orientări ale unui partid sau ale unui guvern concret. În contextul discuției despre reforme, s-a evidențiat necesitatea unei legi noi în domeniul salarizării, precum și intensificarea digitalizării activității publice pentru a spori transparența, eficiența și calitatea serviciilor furnizate cetățenilor.
Între temele abordate a apărut o referire la flexibilitatea soluțiilor de finanțare, la consolidarea capacității administrației locale de a reacționa la provocările economice actuale și la crearea unui cadru de stimulare pentru consolidarea cooperării între unitățile administrativ-teritoriale. Reprezentantul comunității europene a reiterat necesitatea unui program coerent de reforme, în care deciziile se bazează pe analize cost-eficacitate, pe economii de scară și pe o viziune pe termen lung despre organizarea teritorială. În final, discuția a reliefat o atitudine clară către modernizarea administrației locale, fără a afecta drepturile cetățenilor sau principiile democrației, cu scopul de a facilita furnizarea serviciilor publice într-un mod echilibrat, transparent și responsabil.
