Efectul protector al laptelui matern: bebelușii alăptați au risc mai mic de hiperactivitate la copii
Un nou studiu scot în evidență o posibilă legătură între durata alăptării și apariția simptomelor ADHD în copilărie. Cercetătorii din Norvegia au analizat dacă timpul petrecut unitar cu lapte matern poate influența probabilitatea ca bebelușul să dezvolte, pe parcursul anilor, comportamente specifice tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție. ADHD este o tulburare neurodezvoltată, frecvent diagnosticată în copilărie, cu simptome care pot persista la maturitate și se manifestă prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate și impulsivitate. În viața adultă, aceste trăsături pot afecta organizarea zilnică, performanța profesională și relațiile sociale, iar tratamentul eficient combină adesea terapii specifice și medicație, în funcție de caz.
Specialiștii au observat că factorii genetici și factorii de mediu contribuie la apariția simptomelor și a tulburărilor asociate. În cadrul studiului, un expert în psihiatrie și biomedicină a subliniat faptul că, în general, cu cât un copil a fost hrănit pe termen mai lung la sân, cu atât nivelul simptomelor ADHD se poate afla la un nivel mai scăzut în etapele de vârstă de trei, cinci și opt ani. Cercetătorii au analizat datele a peste 37.000 de copii născuți între 1999 și 2009 în Norvegia, monitorizând obiceiurile de alăptare și realizând evaluări de urmărire la vârstele menționate anterior. Constatările indică o asociere între orice formă de alăptare și reducerea simptomatologiei ADHD, însă efectul este potențat de durata și intensitatea alăptării, atingând maximul la alăptarea exclusivă până la șase luni. În ceea ce privește sexele, diferențe notabile au fost observate, cu fetele prezentând cele mai puternice corelații în toate etapele analizate.
Experții subliniază că, deși ereditatea rămâne unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru ADHD, nu este singurul, iar tulburările de dezvoltare neurologică rezultă din interacțiunea complexă între tendințe genetice și factori de mediu. Laptele matern reprezintă nutriția principală pentru primii ani ai vieții, furnizând nu doar macronutrienți, vitamine și fibre prebiotice, ci și componente probiotice, imunitare și alte elemente biologic active ce pot influența dezvoltarea creierului în primele luni de viață. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea în prima oră după naștere și continuitatea hrănirii exclusiv cu lapte matern timp de aproximativ șase luni, fără a introduce în această perioadă apă, alte alimente sau lichide. Cu toate acestea, multe dintre femei nu pot sau nu aleg să alăpteze în integralitatea perioadei recomandate, iar studiul arată că proporția de mame care alăptau exclusiv în medie până la patru luni a fost semnificativ redusă în grupa analizată. În concluzie, rezultatele sugerează o corelație între durata alăptării exclusiv la sân și o posibilă reducere a riscului de manifestare a simptomelor ADHD la diferite vârste, însă este esențial să se interpreteze aceste asocieri într-un cadru general, ținând cont de diversitatea factorilor implicați în dezvoltarea neuropsihică a copiilor.
Astfel, comunicarea informațiilor în timp real despre practici nutritive în primii ani de viață trebuie să rămână echilibrată și informativă, evitând concluzii categorice sau vinovății. În practică, sprijinul și consilierea pentru mame, asigurând accesul la îngrijire pediatrică de calitate și la resurse de susținere a alăptării, rămân componente esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și pentru reducerea potențialelor distorsiuni ale atenției în copilărie și adolescentă. Toate aceste aspecte se înscriu într-un cadru de sănătate publică, orientat spre promovarea unor practici nutritive adecvate, susținute de cercetări științifice riguroase și compatibile cu realitățile fiecărei familii.
