DEZBATERE CU PRIMARII CĂLĂRĂŞENI, PE TEMA ACCESĂRII BANILOR EUROPENI

Consiliul Judeţean Călăraşi a organizat, în data de 4 martie a.c., în sala de şedinţe, o dezbatere cu primarii din judeţ, pe tema oportunităţilor de finanţare europeană disponibile în perioada de programare 2021-2027 şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Această dezbatere face parte din ciclul de conferinţe “Fonduri europene pentru viitor”.

La întâlnire au participat: europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Roxana Mînzatu, expertul în accesarea de fonduri, Stelian Bărăgan, vicepreşedinţii CJ Călăraşi, Ion Samoilă şi Mihăiţă Beştea, secretarul de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vicepremierului Sorin Grindeanu, Sorinel Vrăjitoru, primarul municipiului Călăraşi, Marius Dulce şi edili ai localităţilor judeţului nostru.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Samoilă, a declarat următoarele: “Mă bucur că aţi dat curs invitaţiei de astăzi (n.r. 4 martie a.c.).Văd că sunt în sală suficient de mulţi primari interesaţi de ceea ce urmează în atragerea de fonduri europene. Astăzi, avem bucuria să fie invitaţi, la Consiliul Judeţean şi în judeţul Călăraşi, Victor Negrescu, europarlamentar şi vicepreşedinte la nivel naţional al PSD, doamna Roxana Mânzat, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Sorinel Vrăjitoru, secretar de stat la cabinetul ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu şi Stelian Bărăgan, expert în fonduri europene şi consilier judeţean. Astăzi, dumnealor vor face o prezentare vizavi de ceea ce urmează, vizavi de acte de dezvoltare pentru localităţile dumneavoastră, proiecte legate de fonduri europene”.

Pentru acest an, România are alocată o finanţare de aproximativ 6 miliarde de euro. Eurodeputatul PSD, Victor Negrescu, a adus în atenţia celor prezenţi la şedinţa de lucru cei şase piloni ai PNRR: tranziţia spre o economie verde; transformarea digitală; creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; coeziunea socială şi teritorială; sănătatea şi rezilienţa instituţională; copiii şi tinerii-educaţie şi competenţe.

“Această dezbatere despre fonduri europene, pe care noi o organizăm, face parte dintr-un ciclu de conferinţe denumit ‘Fonduri europene pentru viitor’, pe care l-am lansat anul trecut şi astăzi, împreună cu colegii mei, Roxana Mînzatu şi Stelian Bărăganu suntem aici, în faţa dumneavoastră, pentru a vă prezenta o parte din aceste oportunităţi şi, în acelaşi timp, să răspundem la întrebările dumnevoastră. Ne dorim o discuţie interactivă, concretă, practică. Noi, toţi trei, suntem oameni care ştim ce înseamnă accesarea banilor europeni, care am accesat, efectiv, bani europeni. Deci, înţelegem toate detaliile, inclusiv detaliile birocratice. Vrem ca în discuţia noastră de astăzi să iasă în evidenţă câteva idei concrete pe care dumneavoastră să le implementaţi. (…) Eu sunt membru în Comisia pentru bugete din Parlamentul European, am fost raportorul grupului social-democrat pentru bugetul European, pe anul acesta. Sunt şi pentru anul viitor şi, cel mai probabil, o să fiu raportorul Parlamentului European pentru anul 2024. (…) Sumele consistente sunt doar pe hârtie. Important este ce facem cu ele. După cum ştiţi, jumătate sunt sub formă de granturi, jumătate sub formă de împrumuturi. Menţionez ceva foarte clar: împrumuturile sunt luate de către statul român. Nu sunt împrumuturi care sunt luate de către beneficiarii finali, adică autoritatea locală sau antreprenorul, nu vor lua ei împrumut. Statul se împrumută şi acordă respectivele sume ulterior  pentru implementarea de proiecte. În momentul de faţă, banii luaţi ca împrumut, suma de prefinanţare pe care noi am primit-o este folosită ca şi instrument pentru echilibrarea rezervelor de stat, pentru ca România să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale. A fost o decizie bună, luată de ministrul Finanţelor şi acest lucru cred că trebuie să fie menţionat. Este foarte bună decizia, mai ales în contextul actual. România beneficiază de o finanţare, pentru anul 2022, de aproximativ 6 miliarde de euro. Util de menţionat este faptul că noi trebuie să contractăm 70% din granturi anul acesta, 30% anul viitor. Aceasta este perioada de contractare, anul acesta şi anul viitor. Nu există o perioadă de contractare ulterioară. Toate sumele trebuie să fie cheltuite până la finalul lunii august 2026. Ştiu că suntem obişnuiţi cu tot felul de prelungiri. Nu va exista niciun fel de prelungire. Ceea ce înseamnă că, atunci când vă gândiţi la un proiect, trebuie să vă gândiţi că puteţi să îl aveţi gata atunci. Pentru că, dacă nu e gata atunci, vom intra în alte probleme. Sunt 6 piloni: avem pe zona verde, pe zona de incluziune, pe zona de coeziune socială, pe cea economică şi pe viitoarele generaţii, cu sume alocate. În principiu, se mai pot efectua ajustări. În contextul actual, cu tensiunile din Ucraina, cred că va exista posibilitatea unor renegocieri. O să vedem în ce măsură vor putea fi realizate aceste renegocieri. Ştim foarte bine că aici au fost nişte discuţii, acum sper că se schimbă lucrurile. Am fost mai mulţi care ne-am luptat ca bugetul pentru educaţie, în PNRR, să crească. Iniţial, era vorba de 3% şi iniţiativa a pornit din Parlamentul European, chiar a fost un amendament pe care eu l-am făcut şi am solicitat ca minim 10% să meargă pe zona de educaţie. De asemenea, avem acest lucru, apropo de renegocieri, cu pensiile, sperăm să se deschidă acum oportunitatea unor renegocieri pe acest subiect. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este cel care coordonează acest proces, evident, cu fiecare instituţie responsabilă. Aici sunt ministerele de resort. Ce am reuşit noi să facem, în ultima perioadă, cum există disputa aceasta, este să dăm ministerelor de resort posibilitatea Agenţiilor de Dezvoltare Regională să gestioneze investiţii în domeniul educaţiei, sănătăţii şi pe zona socială. Am reuşit să descentralizăm o parte din bani. Am vrea să continuăm pe această zonă de descentralizare şi mai departe, pentru că e un lucru central ca banii să fie cât mai aproape de cei care au nevoie. Noi susţinem, pe mai departe, că ADR-urile trebuie să joace un rol important, sunt structuri care şi-au dovedit eficienţa în ultimii ani şi trebuie să fie sprijinite pentru a-şi continua capacitatea de implementare a proiectelor, fără o centralizare cum, din păcate, s-a propus în ultima perioadă. Deci, noi mergem mai departe în această linie a descentralizării, de aceea am făcut şi ceva inedit, este o mare victorie pentru noi: noi am cerut, încă de anul trecut, în discuţiile cu cei de la Comisia Europeană, ca mecanismul de monitorizare al PNRR să fie şi reprezentanţii autorităţilor locale şi partenerii sociali. Astăzi s-a făcut acest lucru. În urmă cu câteva săptămâni, partenerii sociali şi reprezentanţii autorităţilor locale, inclusiv reprezentanţii comunelor, ai oraşelor, ai consiliilor judeţene, sunt în acest mecanism de monitorizare al PNRR. (…) Majoritatea acestor finanţări vor fi integrale, adică 100%. Asta nu înseamnă că trebuie să uitaţi de banii europeni clasici, unde aveţi nevoie de cofinanţare sau de celelalte programe. Acum, pe ce s-a deschis până în prezent, aţi văzut şi dumneavoastră că sunt inclusiv mecanisme pentru tot ce înseamnă plata de TVA la bugetul de stat, posibilitatea de a face proiecte în parteneriat”, a subliniat europarlamentarul Victor Negrescu.

Sursa citată a exemplificat cele mai importante investiţii finanţate prin intermediul PNRR, care vor fi demarate în acest an.