Cum a ajuns o persoană cu doar 0,001% acțiuni să decidă bugetul și conducerea BTT
Un eveniment controversat, la limita comediei negre, a avut loc la un moment deosebit de vulnerabil pentru o companie de interes public, în contextul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor unei societăți în care statul român deține controlul majoritar. În absența representanților Ministerului Muncii, Familiii, Tineretului și Solidarității Sociale, un acționar minoritar cu o participație simbolică de 0,001% a reușit să exercite influență decisivă asupra ședinței, supunând votului său toate deciziile aprobate în cadrul unei adunări în câtva măsuri.
Prima convocare a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, programată pentru data de 13 iulie 2026, a fost convocată inițial, însă a fost anulată din lipsă de cvorum. La cea de-a doua convocare, pe 14 iulie 2026, regulile statutare au permis ca ședința să se considere legal constituită chiar și în absența unui număr semnificativ de acționari. În fața sălii s-a aflat unic reprezentantul acționarului minoritar, Marius Alexandru-Dragu, care deține exact 100 de acțiuni, adică 0,001% din capitalul social.
În condițiile în care partea statului, prin autoritatea pe care o reprezintă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, conduce o majoritate consistentă a companiei, deciziile luate de acest investitor privat au fost controversate prin simpla prezență a votului său singular, dar cu efecte majore asupra direcției viitoare a societății. Ulterior, solicitările oficiale legate de motivele lipsei de reprezentare din rândul autorităților nu au fost comunicate, lăsând multe întrebări fără răspuns în spațiul public.
Printre deciziile adoptate în această ședință se numără aprobarea bugetului pentru anul 2026, în baza a doar 100 de voturi pentru, ceea ce a consfințit planul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs. De asemenea, aprobarea repartizării profitului net de peste 820.000 de lei a prefigurat utilizarea fondurilor: o parte a sumei, aproximativ 44.000 de lei, a fost direcționată către rezervele legale, în timp ce restul a fost consacrat acoperirii pierderilor istorice înregistrate în precedentele exerciții, fără acordarea de dividende.
În ceea ce privește structura de conducere, s-a decis prelungirea mandatelor provizorii pentru doi administratori, Ana-Maria Bud și Eugen Burcea, iar postul de membru în Consiliul de Administrație a fost ocupat de Claudiu Daniel Teliceanu, în vreme ce administratorul provizoriu Ionel Ciobanu a fost revocat din funcție. Un alt aspect atractiv al agendei a vizat solicitarea privind ajustările indemnizațiilor pentru membrii Consiliului de Administrație, pentru care acționarul minoritar a votat în favoare.
Mai mult, există afirmații privind regimul salarial aferent conducerii, într-o formă prezentată ca fiind „la secret”, iar posibilele majorări ale remunerațiilor ar putea intra în vigoare retroactiv, începând cu data de 1 iulie 2026, conform comunicării transmise la nivelul pieței de capital. În cadrul aceleiași decizii, s-a decis ca Marius Alexandru-Dragu să primească mandatul de a semna, în numele entității, contractele de mandat și actele adiționale rezultate din vot, ceea ce a consolidat efectele deciziei luate în cadrul ședinței respective.
Pe fond, această situație ridică întrebări despre echilibrul și procedurile de guvernanță ale unei companii cu impact public major, sensibile la tensiunile dintre necesitatea dialogului cu autoritățile de resort și dreptul unor investitori minoritari de a participa la decizii semnificative. În lipsa unor explicații oficiale transparente, rămâne de analizat dacă astfel de situații pot afecta în mod sustenabil planurile strategice, capacitatea de investiții și încrederea investitorilor în managementul corporativ. În contextul reglementărilor în vigoare, autoritățile competente ar putea fi chemate să clarifice cadrul de guvernanță aplicat pentru aceste tipuri de situații, în vederea menținerii unui echilibru între interesele publice și cele ale acționarilor.
