Credulii Europei: românii nu verifică informațiile găsite pe internet
Cercetările recente relevă o realitate îngrijorătoare în rândul utilizatorilor de internet din România: doar o parte modestă dintre cei care navighează online au să inspecteze veridicitatea informațiilor întâlnite pe site-uri de știri sau pe rețele sociale. Conform celui mai nou raport european publicat pentru anul 2025, aproximativ 18,2% dintre românii care au folosit internetul în ultimele trei luni anteriori anchetei au declarat că au încercat să verifice dacă o știre sau un conținut online era autentic. Această cifră plasează România într-o zonă foarte redusă a Uniunii Europene, fiind anterior doar Lituania, cu 14,9%, și Grecia, unde procentul se situează la 9,8%. Media europeană se ridică la 29,2%, ceea ce indică faptul că utilizatorii români verifică informațiile online mult mai rar decât media întâlnită în alte state membre.
Analiza indică care este profilul de verificatori în Europa: Irlanda apare în frunte, cu 63,6% dintre utilizatori care recunosc faptul că au verificat informațiile pe surse externe; urmează Olanda, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%. În contextul românesc, un utilizator obișnuit are o probabilitate semnificativ mai mică de a recurge la verificări, comparativ cu un cetățean din Irlanda sau din alte țări cu rezultate ridicate. Indicatorul folosit de Eurostat se bazează pe un eșantion de respondenți cu vârste între 16 și 74 de ani, care au folosit internetul în ultimele trei luni și au declarat explicit că au încercat să verifice veridicitatea informațiilor sau conținuturilor întâlnite online.
Traseul evolutiv indică o îmbunătățire, dar nu suficientă. Deși poziția României rămâne una dintre cele mai modeste din Uniunea Europeană în ceea ce privește comportamentul de verificare a informațiilor, procentul celor care afirmă că adoptă această practică a înregistrat o creștere constanta în ultimii ani: de la 11,6% în 2021 și 10% în 2023, la 18,2% în 2025. Această creștere reprezintă aproape 65% în decurs de patru ani. Însă, în aceeași perioadă, media europeană a urcat de la 23,5% în 2021 la 29,2% în 2025, ceea ce înseamnă că, deși România avansează numeric, decalajul față de restul blocului comunitar nu se reduce în mod semnificativ. Practic, aproximativ opt dintre zece utilizatori români ai internetului nu declară nicio formă de verificare a informațiilor la care sunt expuși.
Aceste concluzii se pot corela cu cadrul general al competențelor digitale din țară, unde România ocupă, de asemenea, piețe existente în partea inferioară a clasamentului european. Potrivit aceleiași analize Eurostat, doar aproximativ 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, un nivel semnificativ sub media europeană, care se situează în jur de 60,4%. Această situație este relevantă în contextul demersurilor de alfabetizare digitală și al necesității de a promova practici de verificare a informațiilor, în special în fața trendurilor actuale de dezinformare și a creșterii volumului de conținut distribuit online. În lumina acestor date, considerentele privind educația mediatică, dezvoltarea competențelor digitale și inițiativele de responsabilizare civică devin prioritare pentru consolidarea încrederii în sursele de informare și pentru întărirea unui spațiu online sigur și informativ pentru cetățeni.
