Consiliul Superior al Magistraturii îl contrazice pe Pîslaru în privința consultărilor pe legea salarizării
Consiliul Superior al Magistraturii a adus în atenție faptul că Ministerul Muncii nu a publicat vreo variantă oficială a proiectului de lege care să includă modificările menționate de ministru și că instituția respectivă nu ar fi fost informată în prealabil despre o asemenea revizuire. Într-un comunicat emis joi, CSM avertizează că aceste informații nu au baze reale și reprezintă o formă nouă de dezinformare la nivel instituțional. Conform poziției Consiliului, niciun minister sau organism public implicat nu ar fi comunicat oficial faptul că modificările respective ar fi fost introduse în proiectul de lege.
CSM subliniază că problema salarizării nu se referă doar la persoanele aflate în funcții de conducere din sistemul judiciar, ci la întreaga magistratură. Magistratura nu înseamnă doar conducerea, ci toți colegii din instanțe și parchete, precizează Consiliul în comunicatul de presă. Instituția argumentează că o eventuală rectificare limitată la coeficienții aferenți celor mai înalte funcții din sistemul judiciar nu ar soluționa chestiunea statutului puterii judecătorești în comparație cu celelalte puteri ale statului.
CSM insistă asupra unor „deficiențe de fond” ale proiectului în ceea ce privește salarizarea autorității judecătorești. Potrivit Consiliului, forma propusă ar plasa puterea judecătorească într-o poziție inferioară față de celelalte puteri ale statului și ar diminua rolul justiției în societate. Pe baza informațiilor publice, Consiliul susține că o versiune a proiectului ar fi fost transmisă Comisiei Europene, iar aceasta ar fi respins propunerea.
CSM critică modul în care a fost gestionat procesul legislativ, considerând că soluția a fost definită la nivelul Ministerului Muncii și apoi trimisă Comisiei Europene, fără ca instituțiile direct afectate de reglementare să fie informate în prealabil asupra formei adoptate. „Astfel, se evidențiază modul în care ministrul interimar înțelege demersul legislativ și cerințele unei consultări instituționale loiale”, se menționează în comunicatul conducerii CSM.
Instituția subliniază că independența magistraturii presupune și o reflecție adecvată a statutului acesteia în structura salarială a statului. În context, CSM cere ca veniturile aferente tuturor funcțiilor din cadrul puterii judecătorești, împreună cu toate componentelor acestora, să fie stabilite într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituțional al justiției și cu principiul echilibrului instituțional. În aceeași notă, articolul menționează că reforma salarizării a fost discutată în lumina criticilor legate de lipsa transparenței și consultării adecvate, iar provocările rămân în centrul unui dialog public echilibrat între factorii implicați.
