Conflict constituțional pe salariile magistraților: Guvernul acuză ÎCCJ că perturbă echilibrul bugetar
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o instanță de judecată și-a depășit rolul în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, acuzând că aceasta s-a substituit puterii executive și legislative în domeniul bugetar. Potrivit lui, sarcina autorităților judecătorești este aceea de a interpreta și aplica legile, în timp ce, din perspectiva juridică, deciziile Curții nu ar trebui să se manifeste ca o reglementare a modului în care se distribuie resursele dintr-un buget consolidat. Bolojan susține că elaborarea proiectului de buget, realizarea rectificărilor și alocarea fondurilor din fondul de rezervă sunt competențe exclusiv ale ramelor executive și legislative, iar implicarea instanței în aceste etape reprezintă o ingerință în funcționarea normală a finanțelor publice.
În continuarea discuțiilor asupra situației curente, oficialul a remarcat faptul că, la sfârșitul lunii martie, o instanță superioară a sesizat o cale extraordinară către autoritățile din București, solicitând alocarea unei sume de 4,8 miliarde de lei destinate acoperirii restanțelor salariale aferente unor decizii judecătorești. Ulterior, s-a precizat că demersul a fost înaintat către instanța superioară la începutul lunii mai, iar procesul a fost contestat de reprezentanții Guvernului. Termenul de judecată stabilit a fost 9 iulie. Bolojan a subliniat că, pe lângă suma principală, o primă instanță a introdus penalități de 1% pe zi din acea sumă, ceea ce ar echivala cu aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, aproximativ 9 milioane de euro, plata deosebit de mare, cu potențial impact asupra bugetului, și a mai evidențiat că există și alte triburi de datorii în zona Parchetului, cifrate la circa trei miliarde de lei, ce ar amplifica efectele asupra finanțelor statului.
Premierul a amintit, de asemenea, situația din noiembrie 2023, când o ordonanță de urgență a introdus o limitare clară pentru conducătorii instituțiilor publice care au rol de ordonatori de credite, împiedicând stabilirea de drepturi salariale suplimentare în sectorul justiției peste prevederile legale existente. El a subliniat că există riscuri legate de decizii administrative care, deși pot fi anulate ulterior în cadrul legal, pot genera efecte bugetare semnificative și pot determina devieri de la planul financiar aprobat.
În context, partea guvernamentală a semnalat că o eventuală hotărâre a instanței poate impune modificări ale bugetului național, iar aceste modificări, ca reguli, sunt în marja propriei jurisdicții a Parlamentului, în timp ce elaborarea proiectului bugetar reprezintă o competență distinctă a autorităților legiuitorului. Discuțiile au reliefat complexitatea interacțiunilor dintre conducerile instituțiilor publice, justiție și administrația financiară, într-un moment în care sumele în cauză au un impact direct asupra echilibrului finanțelor publice la nivel național.
