Ciucu atacă STB și critică Ilfov într-o nouă răbufnire despre transportul public
Capitala se confruntă cu o nouă rundă de dezbateri privind transportul în comun, după ce primarul general Ciprian Ciucu a lansat acuzații despre starea STB, apreciind că această companie funcționează într-un cadru afectat de practici neprincipiale, iar structura decizională nu pare să asigure eficiența necesară. În cadrul unei emisiuni televizate, edilul s-a referit la faptul că STB este afectată de o dinamică internă problematica, iar în Adunarea Generală a Acționarilor există o distribuție importată de reprezentanți din Ilfov, în timp ce finanțarea vine în principal din bugetul Bucureștiului. Concluzia sa a fost că finanțele locale fac posibilă funcționarea, însă deciziile curente privind managementul și direcțiile strategice sunt adesea influențate de actorii din partea periurbană, ceea ce generează un dezechilibru în priorități între costuri, investiții și calitatea serviciilor.
În aceeași intervenție, Ciucu a subliniat o limită clară a rolului său în STB: primarul nu gestionează operațional compania; atribuțiile lui se rezumă la deciziile de finanțare, în vreme ce managementul zilnic este influențat de Comitetul de conducere al acționarilor din Ilfov. El a atras atenția asupra structurii de conducere a STB, evidențiind faptul că în AGA predomină reprezentanți din județul vecin, în timp ce aportul financiar provine în principal din București. Potrivit afirmațiilor sale, această configurație poate pronea la o alocare a resurselor în favoarea unor interese locale diferite de cele ale bucureștenilor, ceea ce accentuează necesitatea unei reforme strategice pentru a asigura servicii eficiente.
O parte semnificativă a discuției a vizat perspectivele privind creșterea prețului biletelor. Din discutii s-a conturat ideea că doi reprezentanți din AGA, aflați în opoziția față de conducerea STB și provenind din partide politice locale, au propus o majorare a tarifului. Ciucu a declarat că poate include această propunere pe ordinea de zi, însă proiectul nu a obținut sprijinul necesar și a fost respins în urma votului. Edilul a punctat ulterior că o eventuală revenire asupra subiectului va depinde de evoluția deciziilor luate de managementul companiei: în absența unor măsuri concrete de reformă și a unei orientări clare spre eficiență, majorările nu vor fi acceptate. În planul său, condiția fundamentală pentru orice ajustare tarifară rămâne consolidarea internală, iar fără această reformă nu se justifică modificări ale costurilor pentru utilizatorii de transport.
Privind direcția reformelor, Ciucu a detaliat că schimbările în structura STB trebuie să vizeze în primul rând eficientizarea administrației interne, nu reducerile indiscriminante ale personalului direct implicat în livrarea serviciului de transport. El a estimat un raport intern existent în cadrul companiei, în care un număr important de angajați își desfășoară activitatea în zone administrative, economice sau de relații publice, în timp ce funcțiile cruciale pentru operarea zilnică – cum ar fi muncitorii din departamentele de întreținere, mecanici, șoferi și vatmani – ar trebui protejate. Ideea este să se renunțe la practici de tip pile, relații sau privilegii care au fost ridicate în timp, iar în acest sens să se pună în aplicare măsuri de eficientizare înainte de a discuta noi costuri pentru utilizatori. Conform discursului său, o renovare serioasă în structura de management și în procesele interne ar crea condițiile pentru o semnificativă creștere a calității serviciilor.
În cadrul anunțurilor sale viitoare, Ciucu a indicat că restructurările la STB vor fi extensive, cu un număr considerabil de concedieri ca parte a reformei necesare. Se vorbește despre o încercare de a adapta organizația la noile cerințe de eficiență, cu un accent clar pe eliminarea unor poziții redundante din domenii administrative, pentru ca resursele să fie direcționate spre activitatea operativă esențială. Potrivit informațiilor prezentate, între 700 și 800 de oameni ar putea părăsi în perioada următoare compania, ca parte a măsurilor menite să îmbunătățească performanța, să optimizeze costurile și să simplifice structura decizională. Această perspective a generat, pe lângă anticiparea unui impact asupra cotidianului de transport, și o serie de opinii publice, analizate în contextul necesității de a echilibra scăderea costurilor cu păstrarea standardelor de siguranță și calitate.
Pe fondul acestor intenții, discuțiile despre viitorul STB rămân în modul de a asigura un serviciu public cât mai bun, în condițiile în care autoritățile de la nivel local sunt chemate să coopereze pentru a crea un cadru financiar, managerial și operațional predictibil. Este vorba despre o transformare complexă, în care obiectivele de eficiență și de îmbunătățire a experienței călătorilor trebuie să se respecte în paralel cu necesitatea de a menține stabilitatea serviciilor de transport. În final, reformele interne, claritatea în responsabilități și asumarea unei orientări strategice coerente vor rămâne elementele-cheie ale discuțiilor despre calitatea serviciilor de transport în capitală și în zona periurbană, iar deciziile privind eventuale ajustări tarifare vor depinde în mod esențial de progresele înregistrate în restructurare, în gestionarea costurilor și în performanța operațională a STB.
