Cât câștigă de fapt șeful Hidroelectrica în contextul criticilor lui Bolojan pentru bonusuri uriașe și al planului de majorare a bugetului pentru prime în 2026
Premierul Ilie Bolojan a sancționat recent conducerea celei mai mari companii de stat, Hidroelectrica, pentru faptul că a acordat bonusuri consistente în loc să direcționeze fonduri către investiții, subliniind în același timp potențialul bateriilor de stocare pentru a asigura o scădere a costurilor energiei pentru consumatori. În ultimele zile din mai, acționarii trebuie să ratifice bugetul pentru 2026, iar propunerea privind bonusurile angajaților prevădea o creștere față de anul anterior, alimentând astfel discuțiile despre echilibrul între recompensele profesionale și investițiile strategice în infrastructură.
La următoarea Adunare Generală a Acționarilor, eveniment organizat la finele lunii mai, conducerea Hidroelectrica va supune votului și bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026. În cadrul propunerii bugetare, estimațiile indică o creștere a sumelor alocate premiilor și bonificațiilor angajaților de la 68,8 milioane de lei anul trecut la 74,9 milioane lei în 2026, adică aproximativ 8,9% mai mult față de valoarea anterioară. Pentru anii 2027 și 2028, previziunile arată un nou vârf al cheltuielilor cu bonusurile, respectiv 81,7 milioane lei și 84,8 milioane lei, cu creșteri de aproximativ 9% față de anii anteriori. Această evoluție are loc în condițiile în care veniturile totale ale companiei sunt anticipate să urce cu peste 18% în 2026, față de anul precedent, ajungând la aproximativ 11,9 miliarde de lei, față de 10,1 miliarde în 2025. În paralel, numărul mediu de salariați se menține relativ stabil, cu o ușoară creștere estimată de la 3.544 în 2025 la 3.560 în 2026, iar câștigul mediu lunar pe salariat este prognozat să urce de la 17.087 lei la 17.712 lei, ceea ce reprezintă o creștere de circa 3,7%.
În 2026, cheltuielile cu personalul sunt prevăzute să crească izolat, de la 780 milioane lei în 2025 la 808 milioane lei, în timp ce profitul net estimat al Hidroelectrica este de așteptat să atingă 4,3 miliarde lei, față de 3,9 miliarde lei în anul precedent. Practic, creșterea bugetului destinate bonusurilor se realizează într-un context în care managementul anticipează o avalanșă de profituri mai semnificative, pe fondul dinamizării veniturilor operaționale. Pentru comparație, Metrorex, o altă entitate de stat finanțată în mare parte din subvenții publice, a înregistrat în 2025 un plafon de bonusuri de 68 milioane lei, similare cu valoarea din 2025 a Hidroelectrice, ceea ce ridică întrebări despre diferențele de politici între companiile de utilități aflate în patrimoniul statului.
Rămâne să se vadă dacă bugetul va fi adoptat în forma actuală, în condițiile declarării recente a premierului privind prioritizarea investițiilor în infrastructură energetică și în soluții de stocare a energiei. Anunțurile politice și poziționările pe tema finanțării proiectelor majore pot influența decizia acționarilor, având în vedere că statul român deține acțiuni semnificative la Hidroelectrica și are un cuvânt greu de spus în aprobarea cheltuielilor și a planurilor de investiții pentru anul în curs. Într-un context economic în continuă schimbare, decizia finală a adunării va reflecta atât obiectivele de creștere a eficienței operaționale, cât și importanța alocării resurselor pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, esențiale pentru stabilitatea prețurilor acordate consumatorilor și pentru securitatea energetică a țării.
Propunerea de buget pentru 2026, însoțită de planificarea detaliată a personalului și a remunerării, apare într-un moment în care autoritățile și piața subliniază necesitatea unei orientări clare spre investiții în infrastructură energetică, inclusiv în baterii de stocare, pentru a sprijini producția hidroelectrică și pentru a atenua fluctuațiile de preț la energie pe termen lung. Pe fondul acestei situații, administrația Hidroelectrica are oportunitatea de a demonstra că majorarea premiilor poate coexista cu investițiile strategice, dar decizia finală va depinde de acordul acționarilor, în special al statului, în contextul evoluțiilor politice naționale.
