Care țări ar putea fi afectate de penele de curent provocate de valul de căldură din Europa
Rețelele energetice din Europa sunt astfel puse la încercare în contextul unui val de căldură de amploare, în timp ce continentul înregistrează un nou episod de temperaturi extreme. Experții avertizează că vârfurile de cerere electrică tind să crească în perioadele de caniculă, în special din cauza necesității de răcire a locuințelor și a spațiilor comerciale prin sisteme precum aerul condiționat și ventilatoarele. În 2022, procente semnificative din consumul global de energie electrică au fost atribuite răcirii spațiilor, iar organizațiile internaționale au subliniat că o căldură intensă poate alimenta cererea de energie într-un cerc vicios ce poate amplifica emisiile de gaze cu efect de seră și poate menține temperaturile ridicate pe termen lung. Un exemplu recent vine din Franța, unde în timpul valului de căldură de la începutul verii 2025 s-a înregistrat un vârf al consumului electric în orele de seară, depășind cu peste un sfert media perioadelor obișnuite, în ciuda unei rate relativ scăzute a deținerilor de aer condiționat în gospodării.
O cercetare amplă a analizat 85 de țări, reprezentând aproximativ 90% din cererea globală de energie electrică, pentru a înțelege cum se modifică consumul în lunile cu temperaturi extreme. Studiul a comparat cererea din cele mai fierbinți 10% din lunile din fiecare țară cu cele din perioadele cu temperaturi normale și a evidențiat variații semnificative între țări. Grecia s-a detașat la nivel mondial printr-o creștere a cererii de energie electrică cu 38,62% în timpul episoadelor de căldură intensă, ceea ce reprezintă aproximativ 143,08 kilowați-oră suplimentari pe persoană pe lună de caniculă extremă. Urmate în clasament s-au aflat Muntenegru (22,49%), Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%).
Pe măsură ce cererea totală de energie electră depășește capacitatea de generare disponibilă sau limitele fizice ale rețelei, frecvența sistemului poate scădea, ceea ce se poate traduce prin pene de curent. În acest context, studiul a analizat nu doar variațiile cererii, ci și durata medie a întreruperilor și costurile estimate pentru gospodării din diverse țări, folosind datele ultimilor cinci ani. În Europa, Ungaria apare ca având cea mai lungă durată medie a întreruperilor, aproximativ 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia (2,16 ore) și Grecia (1,63 ore). Deși Italia poate înregistra o durată medie a întreruperilor mai scurtă decât Grecia, o bază extinsă de gospodării contribuie la cel mai mare cost anual total în această țară, datorat numărului mare de gospodării conectate la rețea.
Analiza evidențiază o realitate comună: perioadele de căldură intensă pot exercita presiuni considerabile asupra infrastructurii energetice, mai ales în condițiile în care cererea de răcire crește rapid. În acest context, este importantă o planificare atentă a capacităților de producție și a flexibilității rețelei, astfel încât să se asigure atât stabilitatea alimentării cu energie, cât și eficiența în gestionarea consumului în perioadele cu temperaturi ridicate. Pe termen lung, adaptările tehnologice și politicile menite să încurajeze utilizarea echilibrată a resurselor energetice pot contribui la reducerea vulnerabilităților în fața valurilor de căldură, susținând atât securitatea energetică, cât și obiectivele de emisii mai scăzute.
