Cancerul lovește tot mai mulți tineri. Care este motivul?
Un nou studiu realizat de cercetători din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii din Washington sugerează posibilitatea ca accelerarea procesului de îmbătrânire biologică să explice, parţial, apariţia cancerelor la generaţii tinere. Cercetarea, care se bazează pe datele din UK Biobank la scară internaţională, arată că diferenţa dintre vârsta biologică şi cea cronologică este tot mai pronunţată în rândul persoanelor născute în ultimele decenii, evoluţie ce ar putea contribui la creşterea riscului de cancer cu debut precoce. Întrebarea despre tipurile de cancere care se dezvoltă mai frecvent la tineri a fost în centrul atenţiei specialiştilor: rezultatele indică o creştere a incidenţei cancerelor colorectale, pulmonare, ale sistemului gastrointestinal, uterin şi ale măduvei osoase în rândul adulţilor tineri. În ceea ce priveşte cancerele gastrointestinale, datele adunate de un centru internaţional de cercetare arată o creştere semnificativă la persoanele cu vârste între 20 şi 39 de ani, evoluţie observată şi în alte ţări, inclusiv în Statele Unite. Deşi asocierea dintre îmbătrânirea biologică şi cancer este evidentă în mod statistic, cercetătorii subliniază că această legătură nu poate fi interpretată drept o relaţie de cauzalitate directă, ci ca o asociere ce merită evaluată în continuare prin studii suplimentare. În cercetare au fost analizate date ale peste 150.000 de participanţi din baza britanică, prin utilizarea unor markeri epigenetici, a analizelor de sânge şi a altor metode de evaluare a procesului de îmbătrânire, iar concluziile aparţin unei diferenţe semnificative între vârsta biologică şi cea cronologică în cazul persoanelor născute între 1965 şi 1974, faţă de cele născute la începutul anilor 1950. Separat, o evaluare efectuată în Statele Unite pe un eşantion de peste 10.000 de participanţi indică un decalaj mai accentuat la generaţia născută în anii 1990. Rezultatele din diverse regiuni ale lumii arată că, în Australia, Canada, Regatul Unit şi Statele Unite, persoanele născute în anii 1990 prezintă un risc de cel puţin patru ori mai mare de a dezvolta cancer colorectal cu debut precoce în comparaţie cu cei născuţi în anii 1960. În ceea ce priveşte percepţia generală asupra vârstei biologice, savanţii explică diferenţa între vârsta cronologică, adică numărul de ani trăiţi, şi vârsta biologică, care reflectă gradul de uzură al organismului la nivel celular şi molecular. Organismele pot îmbătrâni în ritmuri diferite, iar această variabilitate poate influenţa apariţia unor afecţiuni cronice, inclusiv a cancerului. Autorii studiului au analizat datele a peste 150.000 de persoane din UK Biobank, folosind în evaluări indicatori epigenetici, analize hematice şi alte metodologii pentru măsurarea procesului de îmbătrânire. Rezultatele sugerează că între 1965 şi 1974 exista o diferenţă semnificativă între vârsta biologică şi cea cronologică, mai mare decât în cazul celor născuţi la începutul anilor 1950, iar o cercetare separată realizată în SUA cu peste 10.000 de participanţi indică un decalaj şi mai pronunţat la generaţia născută în anii 1990. În paralel, cercetătorii atenţionează că diferenţele regionale pot influenţa prevalenţa cancerelor la tineri, iar explicarea mecanismelor rămâne în sfera unei corelaţii observaţionale, nu a unui raport cauzal dovedit. În această perspectivă, se subliniază necesitatea unor investigaţii suplimentare pentru a clarifica cum exact îmbătrânirea biologică interacţionează cu riscul de cancer infantil şi la adulţii tineri, în contextul variaţiilor genetice, stilului de viaţă şi expunerilor la factori de mediu. Cercetările recente consolidă interesul pentru înţelegerea modului în care dinamica îmbătrânirii afectează sănătatea pe termen lung, într-un moment în care autorii recomandă monitorizări adaptate la grupuri de risc, în încercarea de a identifica din timp semnele precoce ale acestor afecţiuni.
