URMĂREȘTE-NE

EVENIMENTE

CĂLĂRAȘI ȘI PILOTUL DIN ARȚARI CU 10.000 DE ORE DE ZBOR

Muzeul Dunării de Jos Călărași prezintă publicului, în cadrul proiectului Mari personalități călărășene”, PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE – Haralambie I. Răducanu – pilot de aviație.

S-a născut la 3 februarie 1911 la Vlăculești Arțari, județul Călărași.

După absolvirea liceului a urmat Școala de Pilotaj a Aeroclubului Brașov, în anul 1936 fiind brevetat ca pilot iar în anul 1937 a urmat școala de Pilotaj de la Buzău unde, avansat la gradul de sergent, a fost brevetat ca pilot militar. Tot la Buzau în anul următor a promovat și școala de Instructori de Zbor.

Activitatea social-profesională: după îndeplinirea stagiului militar (1939 -1940) a fost instructor la Școala de zbor cu motor a Aeroclubului Brașov, iar în anii 1941-1943 a fost instructor de zbor la Aeroclubul C.F.R. București.

Chemat sub arme, evenimentele de la 23 august 1944 I-au găsit pe sergentul aviator Răducanu în Escadrila 11 din Flotila 2 Informații dislocată pe aerodromul Pogoanele. În aceste împrejurări în cadrul unei formații de 9 avioane I.A.R. 39 în zilele de 25, 26 și 27 august 1944 a participat la lovirea cu bombe și cu focul mitralierelor de la bord a unei concentrări de trupe germane din zona Băneasa.

Ulterior de pe aerodromorile Geamana-Pitești și Blaj a executat misiuni de luptă în Turda-Cluj, pentru ca în lunile septembrie – octombrie 1944 de pe aerodromurile Varadia de Mureș și Oradea să execute misiuni în zona Reșița – Timișoara – Arad – Inău.

Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor operații au fost:
-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce se găseau pe teritoriul național;
-recunoasterea zonelor de concentrare germană și interzicerea concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în forță;
-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene, terestre și fluviale);
-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici, uzine etc);
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea incendiilor provocate de bombardamentele germane;
-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.
Revenind în aviația civilă (1945 – 1946) a fost pilot încadrul Asociației aviatice C.F.R. din București, iar ulterior între anii 1947 – 1951, în calitate de comandant a condus școlile de Pilotaj de la Clinceni și Alexandria.
Din 1951 până în 1960 a îndeplinit funcția de șef al Serviciului navigație și personal navigant din Aeroclubul Central Român.

În același timp, între anii 1947 – 1954 a fost și pilotrecepționer.

În activitatea sa, a zburat pe un număr de 27 tipuri de avioane totalizând mai bine de 10.000 de ore de zbor atât pe front cât și în aviația civilă.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement

ACTUALITATE

La Top