Bruxelles pune Berlinul în fața riscului declanșării procedurii de deficit excesiv
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, citate de agenția Euroactiv, Comisia Europeană ar putea propune, la data de 3 iunie, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Germaniei, iar anunțul ar urma să coincidă cu prezentarea următoarei evaluări periodice a politicilor economice și sociale ale celor 27 de state membre. O astfel de măsură poate, teoretic, să atragă sancțiuni financiare din partea Bruxelles-ului, deși, în practică, reprezintă instrumentul de ultimă instanță.
Decizia posibilă survine într-un context în care guvernul de coaliție condus de Friedrich Merz agreează sporirea cheltuielilor destinate infrastructurii și apărării, ca răspuns la amenințările militare tot mai pronunțate și pentru a stimula economia germană, aflată de ceva vreme într-o perioadă de stagnare. Semnalul de alarmă a fost transmis, în același timp, de Consiliul de Stabilitate al Germaniei, un organism național de supraveghere fiscală, care avertizează că Berlinul riscă să încalce regulile bugetare ale Uniunii Europene.
Pe termen mediu, Consiliul estimează că cerințele UE ar putea să nu mai fie îndeplinite în cadrul regulilor bugetare naționale, iar evoluția datoriei publice nu pare să fie asigurată în mod sustenabil. Potrivit acestui organism, deficitul bugetar al Germaniei ar putea atinge, în acest an, nivelul de 4,25% din produsul intern brut, depășind pragul de 3% impus de regulile europene, iar datoria publică ar putea trece de 66,5% din PIB, peste plafonul de 60% stabilit la nivelul blocului comunitar.
Anul trecut, Germania a reușit să evite, la limită, inițierea unei proceduri similare după ce Comisia Europeană a apreciat că depășirea pragului de 3% a fost explicată în mod integral prin creșterea cheltuielilor de apărare. Germania a fost și primul stat din cele 17 membre care a activat clauza națională de salvgardare, o prevedere care permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB pentru apărare fără ca aceste sume să fie incluse în calculul încălcării regulilor bugetare ale UE.
Însă, în această perioadă, creșterea deficitului nu poate fi justificată exclusiv prin cheltuielile militare. Veniturile fiscale au fost sub așteptări, iar cheltuielile guvernamentale au rămas peste nivelurile anticipate, efecte parțiale ale măsurilor menite să susțină economia, populația și mediul de afaceri în contextul impactului războiului. În aceste condiții, Comisia Europeană ar putea primi din nou indicii pentru a recomanda demararea procedurii de deficit excesiv, dacă trendurile fiscale și bugetare se mențin neschimbate. Rămâne de văzut cum va evalua executivul comunitar situația Germaniei în cadrul viitoarei evaluări a politicilor economice și sociale ale UE.
