Bogdan Ivan anunță deblocarea proiectului Frasin-Pângărați: centrala de peste 300 MW primește acordul de mediu
Investiția în proiectul Frasin-Pângărați este estimată la peste un miliard de euro și vizează o capacitate de aproximativ 300-340 MW. Scopul central al centralei este să acționeze drept o sursă de stocare de energie pentru sistemul energetic național, funcționând ca o verigă de tip „baterie”: energia produsă în perioadele de surplus va fi acumulată, iar în momentele de vârf al cererii va fi eliberată în fluxul de alimentare. Conform planurilor, amplasamentul vizat se află la circa 400 de metri sub nivelul muntelui, iar construcția ar implica executarea unui ansamblu de tuneluri a căror lungime depășește șase kilometri. Estimările indică faptul că pe șantier ar putea lucra până la 1.000 de persoane, iar întregul proces de realizare ar putea necesita patru-cinci ani, în funcție de condițiile din teren și de evoluția lucrărilor.
Energia stocată în acest sistem poate, în perioadele de necesitate, să acopere un interval de 24 de ore pentru aproximativ 20% din gospodăriile românești, potrivit declarațiilor făcute de fostul ministru al Energiei. Varietatea și volumul producției necesare pentru a susține cererea ridicată pot fi echilibrate prin utilizarea surplusului de energie, inclusiv din surse regenerabile, pentru pomparea apei din Lacul Izvorul Muntelui spre un rezervor superior. În momentele de solicitare crescută, apa este eliberată prin turbine, iar electricitatea rezultată este introducerea în Sistemul Energetic Național. Această dinamizare a fluxurilor energetice este prezentată ca un pas spre o mai mare stabilitate, flexibilitate și securitate energetică a țării.
În viziunea autorilor proiectului, precum și a susținătorilor săi, inițiativa Frasin-Pângărați poate reprezenta unul dintre pilonii de bază ai unei strategii energetice pe termen lung, capabilă să suporte producția ridicată de energie și să faciliteze depozitarea acesteia pentru perioadele cu cerere crescută. Ideea este prezentată ca parte a unui set de proiecte majore care să rămână relevant pe durata multor ani, asumându-se că România dispune de resurse, expertiză și capacitatea de a realiza investiții majore în infrastructura energetică. Se enfatizează importanța asumării curajului de a demara astfel de investiții și de a le duce până la final, cu beneficii anticipate în ceea ce privește securitatea energetică, creșterea producției interne de energie și stabilitatea rețelei naționale.
În esență, proiectul propus urmărește să transforme un potențial surplus energetic în capacitate disponibilă în momentele de vârf, ceea ce ar putea contribui la o mai bună gestionare a resurselor energetice naționale și la creșterea siguranței în alimentarea cu energie. Catalunya unor surse sunt prezentate ca elemente complementare în cadrul unui sistem care poate utiliza eficient atât energia produsă cât și cea depozitată, pentru a răspunde nevoilor populației și economiei. Acest tip de inițiativă reflectă o tendință de optimizare a materiei energetice, prin care stabilitatea și flexibilitatea sistemului devin priorități în contextul în care cererea se poate modifica în funcție de factori sezonieri și de dinamica producției regenerabile.
