Bogdan Ivan acuză că proiectul de stocare a energiei este „la sertar” de patru luni
Un nou capitol în procesul de modernizare a sistemului energetic românesc prinde contur în dezbaterea publică privind finanțarea instalațiilor de stocare a energiei. În centrul acestei discuții se află planul de sprijin pentru micro-șisteme de stocare în baterii, finanțat din Fondul pentru Modernizare, proiect ce vizează creșterea capacității de stocare în rețelele privitoare la energia electrică, prin instalații standalone. În luna decembrie a anului trecut, inițierea acestui program a fost anunțată ca o etapă de lucru în Ministerul Energiei, iar obiectivele sale includ mobilizarea unei finanțări de aproximativ 150 de milioane de euro, cu un prag minim de 2.174 de megawați-oră de capacitate nouă, un plafon de sprijin de 69.000 de euro pe megawați-oră și un plafon maxim de 15 milioane de euro per companie. Se indică, de asemenea, o selecție prin licitație, în care câștigă proiectul care solicită cel mai mic ajutor.
La începutul acestui an, responsabilii au anunțat oficial aprobarea de către Uniunea Europeană, în martie, pentru cadrul de finanțare, iar planul de finanțare prevedea ca toate detaliile să fie deja stabilite în acel moment. Asociat cu aceste perspective era și un calendar ce prevedea lansarea apelului de proiecte în al doilea trimestru al anului 2026. Se subliniază faptul că ghidul solicitantului, conceput încă din primăvară, a fost publicat recent, după o întârziere semnificativă.
Conform planului prezentat, depunerea contractelor ar urma să înceapă din 1 septembrie, iar semnarea acestora să aibă loc în anul următor. Practic, proiectele ar trebui să intre în etapa de depunere în această toamnă, iar contractele semnate să apară în anul 2027. În viziunea unor comentatori, această extensie a termenelor poate afecta direct costurile pe factura energiei pentru consumatori, întrucât întârzierile se reflectă în dinamica de echilibrare a rețelei, precum și în prețurile de ziua de seamă ale energiei.
În infrastructură, fostele viziuni diferite au fost privite cu apreciere de susținători ai reformei, întrucât proiectul este văzut ca o avansare în direcția continuității în sectorul energetic. Totuși, criticii atrag atenția asupra faptului că proiectele nu trebuie prezentate ca realizări proprii, având în vedere că au fost conturate, negociate și aprobate în cadrul unor interv loviri europene, fiind acum necesare măsuri clare de implementare la nivel național, cu o transparență sporită în comunicarea rezultatelor către public.
Referința la contextul regional relevă că, în acea săptămână, autoritățile au confirmat alocarea sumei de 150 de milioane de euro pentru noile instalații de stocare a energiei, conectate direct la Sistemul Energetic Național. Inițiativa, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, prevede realizarea unei capacități minime de stocare de peste 2.174 de MWh, consolidând rolul bateriilor în managementul cererii și în stabilizarea rețelei pe termen lung. Aceste evoluții sunt privite în contextul eforturilor de a reduce vulnerabilitățile în domeniul energiei, prin diversificarea surselor de stocare și prin creșterea flexibilității sistemului.
În ceea ce privește impactul pe teren, evoluția acestui proiect este urmărită cu interes de actorii din sector, iar opinia publică este invitată să asiste la etapele următoare ale procesului de selecție, depunere și semnare a contractelor. În această perioadă de tranziție energetică, activitatea de finanțare a noilor instalații de stocare se dorește ca să contribuie la o utilizare mai eficientă și mai echilibrată a resurselor energetice, cu impact direct asupra securității livrării și a costurilor de energie pentru consumatori. Pe măsură ce proiectul avansează, este esențial să se mențină un dialog deschis, cu informații clare despre eventualele etape, termene și condiții de eligibilitate, pentru a asigura încrederea publicului și transparența deciziilor.
