BNR amână trecerea la euro: explicația guvernatorului Mugur Isărescu
Guvernatorul băncii centrale a afirmat în cadrul unei conferințe de presă că tranziția către moneda euro reprezintă o opțiune inevitabilă pentru România, însă în acest moment țara nu este pregătită să realizeze acest pas. Potrivit său, pentru a avansa spre adoptarea euro, este necesară o consolidare bugetară mai pregnantă, cu un deficit monitorizat sub pragul de 3% și cu menținerea acestei corecții fiscale pe termen lung. El a subliniat că instituția pe care o conduce a sprijinit în mod încordat pregătirile pentru trecerea la euro în trecut, evidențiind existența unui compartiment intern dedicat acestei tranziții, care a funcționat până în 2018. Întreaga ralizare operațională a activităților legate de euro a fost întreruptă în acel an, când alte obiective au ocupat locul priorităților și atenția instituției a fost redirecționată spre alte teme.
În discuții publice anterioare, guvernanții Băncii Naționale au subliniat că România a îndeplinit, în unele momente, condițiile necesare pentru adoptarea euro. În contextul anului 2014, când deficitul bugetar a fost redus semnificativ prin măsuri fiscale, s-a amintit contribuția activă a conducerii băncii și a Ministerului Finanțelor pentru atingerea acelui obiectiv. Se rememorează, de asemenea, proiectele avansate în acea perioadă, inclusiv inițiative promovate de foștii administratori ai instituției centrale, care au ocupat funcții politice în guvern, în încercarea de a susține reducerea deficitului.
Cu toate acestea, dinamica economică externă, marcată de crizele din zona euro și de contextul macroeconomic global, a influențat decisiv evoluția acestui proces. După 2014, au fost adoptate politici menite să stimuleze creșterea economică prin reduceri de taxe, concomitent cu creșterea cheltuielilor publice, ceea ce a condus la noua largire a deficitelor. În anii următori, impactul pandemiei de COVID-19 și efectele războiului din apropierea granițelor au redefinit prioritățile economice, relansând discuțiile despre sustenabilitatea finanțelor publice în contextul unor provocări fără precedent.
În prezent, instituția exprimă disponibilitatea de a relua activitățile pregătitoare pentru adoptarea euro, în condițiile în care stabilitatea fiscală și reformele structurale rămân esențiale pentru asigurarea unui proces care să respecte standardele europene. Analizele și planurile anterioare ar putea reveni în atenție odată ce cadrul macroeconomic va susține o tranziție responsabilă, iar autoritățile vor urmări să mențină echilibrul între necesitatea convergenței și temerile legate de fragilitatea bugetară pe termen scurt.
În concluzie, perspectiva aderării la euro este văzută ca o direcție clară, dar cu condiții stricte de pregătire și cu o vizibilă necesitate de consolidare fiscală. Recomandările sectoriale includ menținerea unei discipline bugetare robuste, asigurarea sustenabilității cheltuielilor publice și continuarea reformelor structurale care pot facilita trecerea într-un interval în care obiectivele economice să fie realizabile în contextul unei economii mai integrate la nivel european. În această perioadă, accentul rămâne pe stabilitatea macroeconomică și pe consolidarea cadrelor instituționale necesare pentru o tranziție prudentă către moneda comună.
