Bellingham atingând înălțimi ale legendelor CM în duel cu Messi pentru Cupa Mondială
Jude Bellingham poartă Anglia prin obstacolele înalte ale Munții Suportului de altitudine din Mexico City până la canicula arzătoare și umiditatea din Miami, într-un parcurs pe care tot mai mult îl privește ca pe o misiune personală de a închi o așteptare de șaizeci de ani pentru câștigarea Cupei Mondiale. Turneul planetar poate, uneori, să devină destinul unui singur jucător, acumulând un impuls devastator către cel mai mare trofeu al fotbalului. Gândiți-vă la Diego Maradona cu Argentina în 1986. Gândiți-vă la răscumpărarea lui Ronaldo cu Brazilia în Yokohama, 2002. Gândiți-vă la Lionel Messi ce își regăsește, după ani de lupte, Holy Grail-ul personal cu Argentina în Doha, 2022. Deși starul britanic a intervenit din nou în sprijinul naționalei prin două goluri ce au învins Norvegia în cuptorul din Miami, Bellingham are încă un drum lung până să fie încadrat în rândul acestor figuri emblematice. Există, de fapt, bariere formidabile de trecut chiar și în acest turneu, cu Messi și Argentina așteptând în Atlanta în semifinală după ce au învins Elveția. Și, chiar și atunci, există perspectiva ca Spania sau Kylian Mbappé și o Franță strălucitoare să reprezinte ancora finală pe care se va răzbuna înlăturarea rătăcirilor ce au durat până la 30 iulie 1966, când Anglia condusă de Sir Alf Ramsey a câștigat Cupa Mondială. Bariere impunătoare, însă uneori jucătorii de clasă mondială găsesc forța de a modela Cupa Mondială după cum doresc ei – iar Bellingham pare să dorească să se afirme în această direcție după încă o reprezentație magnifică într-un lanț de evoluții excepționale.
Pentru a viziona acest videoclip este necesar să activați JavaScript în browserul dumneavoastră. Acest material nu poate fi redat în acest moment. Bellingham face să se nască comparații cu marii din istoria Cupei Mondiale, deși nu este rezervat încă statutul de plenitudine al lui Pele sau Maradona – o atribuție prematură având în vedere istoria și statutul lor legendar – performanțele sale care decidomohiturile învingătoare în fața Mexicului din Azteca, urmate de partida din Miami împotriva Norvegiei, deschid o calea către o analiză statistică elogiară. În premieră, Bellingham devine primul jucător care marchează două sau mai multe goluri în fazele eliminatorii consecutive ale unui singur Mondial, de la Marino Maradona din 1986 în turneul său. La vârsta de 23 de ani, el devine al doilea cel mai tânăr jucător care atinge această realizare, fiind depășit doar de Pele, care a reușit același lucru la 17 ani în 1958, când Brazilia a câștigat Cupa Mondială din Suedia. În acest sens, el este demn să poarte, din nou, numărul „10” la Cupa Mondială, de data aceasta în tricoul alb al Angliei, în locul tradiționalului echipament.
Datele personale ale lui Bellingham, în afară de cele două goluri marcate, din meciul cu Norvegia, au fost suficiente pentru a sublinia influența sa. El a expediat cinci șuturi, cele mai multe pentru un jucător englez, și s-a situat în fruntea statisticilor legate de numărul atingerilor în careul advers, cu șase, de câte ori a câștigat dueluri, opt, și de numărul faulturilor câștigate, patru. Iar Bellingham a continuat seria de a oferi goluri-cheie pentru Anglia. A devenit, în mod celebru, figura centrală improvizată cu expresia „Who Else?” adresată fanilor englezi când a scăpat naționala de rușinea unei înfrângeri în fața Slovaciei la EURO 2024. Totul a avut loc după un remarcabil gol cu oInterceptare din voleu, în minutul 94:34, când timpul rula magistral în favoarea echipei sale.
Acest turneu pare să confirme că Bellingham poate ghida Anglia spre un drum în care jucătorii de talie mondială își exercită voința asupra conducerii echipei naționale, iar performanțele sale recente consolidează această impresie. Cu toate acestea, viitoarele confruntări ridică obstacole majore: adversari ca Spania, Franța sau echipa possesivă a Argentinei așteaptă să îndepărteze orice speranță de deznodământ fericit rapid, iar Anglia va trebui să-și demonstreze consistența într-un turneu în care brațele rivalilor pot fi încordate la maximum. Pe măsură ce competiția progresează, Bellingham rămâne în centrul atenției, consolidându-și reputația drept un adevărat pol important în jocul Angliei, capabil să modeleze evoluția echipei prin capacitatea sa de a transforma momentele în scoruri decisive și prin influența sa mentală în teren, pe fondul unei rivalități istorice și a unui drum lung până la idealul suprem al fotbalului mondial.
