Avertismentul FMI după șase luni de război în Orientul Mijlociu
FMI anticipează în continuare o creștere modestă a economiei globale, estimând un avans în jur de 3% pentru anul 2026, după ce în iulie a indicat un avans de 3% pentru acel an și 3,4% pentru 2027. Deși ritmul este inferioară mediei de aproximativ 3,5% înregistrate în 2024 și 2025, raportul subliniază o reziliență surprinzător de mare a economiei mondiale în fața șocului energetic. În ciuda acestei capacități de a absorbi impactul blocajelor, autoritatea globală avertizează că riscurile nu au dispărut.
Analiza indică faptul că statele au reușit să amortizeze consecințele crizei prin mai multe măsuri: utilizarea rezervelor de petrol și gaze, identificarea de soluții alternative de energie și reducerea intensității consumului. Totuși, aceste mecanisme nu pot susține în mod definitiv un nivel înalt de securitate energetică. În consecință, FMI avertizează că multe țări vor trebui să-și reconstitute rezervele de resurse tradiționale în timpul în care cererea de energie este în creștere, pe măsură ce sezonul rece se apropie în emisfera nordică.
Pe fondul investițiilor masive în inteligența artificială, cererea de energie poate să crească în continuare, ceea ce ar putea exercita o presiune suplimentară asupra piețelor energetice. Conform organizației, două forțe acționează în paralel asupra economiei globale: pe de o parte, conflictul geopolitic generează șocuri negative de ofertă, crescând prețurile la energie, îngrășăminte, produse alimentare și alte materii prime; pe de altă parte, investițiile orientate spre tehnologie stimulează cererea și susțin economiile situate la vârful lanțului de producție. Această dualitate explică, în parte, cum poate continua creșterea economică globală, în ciuda unor state afectate sever de costurile energiei.
Un alt aspect discutat este inflația. Potrivit FMI, procesul de dezinflație la scară mondială a stagnat, iar așteptările privind nivelurile de prețuri au crescut, chiar dacă acestea au rămas, în general, bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, instituția estima o rată a inflației globale de aproximativ 4,7% pentru 2026. O nouă ascensiune a prețurilor la petrol și gaze ar putea relansa presiunea inflaționistă și ar complica deciziile băncilor centrale privind dobânzile.
Pe lângă aceste aspecte, FMI evidențiază o vulnerabilitate majoră: datoria publică globală se situează în apropierea pragului de 100% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar majorarea acesteia este așteptată în continuare. Situația este deosebit de delicată pentru economiile avansate, unde nivelurile datoriei sunt deja ridicate, precum și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.
Astfel, mesajul emis este unul ambivalent: economia mondială a demonstrat o capacitate mai bună decât se anticipa de a face față primului șoc energetic, dar marja de siguranță se poate restrânge în contextul iernii, al refacerii rezervelor de energie, al dinamicii inflației și al nivelului ridicat al datoriei, situații ce ar putea transforma o reziliență aparentă într-o perioadă mai dificilă dacă apar noi turbulențe. Acest tablou subliniază importanța strategiilor de adaptare ale națiunilor, orientate spre securitatea energetică și sustenabilitatea fiscală, în contextul unui mediu economic global în schimbare.
