Avertisment dur al lui Bolojan despre fondurile europene pe care România le poate pierde
Toți primarii din țară au fost convocați într-o întâlnire oficială, în cursul dimineții, pentru a realiza un inventar de urgență al proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul dialogului, autoritățile au estimat că în momentul de față se află în derulare peste 15.000 de proiecte la nivelul administrațiilor publice, indicându-se faptul că o parte dintre ele pot fi finalizate până la data limită de 31 august, urmând să rămână în cadrul componentei de grant. În schimb, proiectele care nu pot fi duse până la termen vor trebui mutate pe componenta de împrumut, ceea ce înseamnă că România va pierde, în proporție corespunzătoare lucrărilor neterminate, doar partea respectivă a finanțării, iar diferența va fi acoperită din bugetul național sau din resurse locale.
În acest context, prim-ministrul a ordonat emiterea notelor de constatare în ceea ce privește lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite de supraveghetori sau diriginți de șantier. Constructorii sunt chemați să prezinte angajamente ferme, însoțite de grafice detaliate ale lucrărilor, menite să asigure finalizarea tuturor etapelor până la data de 31 august. Termenul pentru pregătirea acestei proceduri este stabilit în primele trei zile ale săptămânii viitoare, iar reprezentanții industriei sunt invitați să ofere clarificări și să își asume responsabilități concrete.
Un alt capitol important al discuțiilor cu partenerii din Uniunea Europeană privește jaloanele stabilite și eventualele neîndepliniri. În acest sens, Bolojan a subliniat un exemplu legat de ritmul lucrărilor pe calea ferată, unde promisiunea privind reducerea întârzierilor nu a fost îndeplinită integral, din motive precum lucrări neterminate și lipsa locomotivelor noi. În fața acestor rezultate, autoritățile române au intenția să negocieze cu Comisia Europeană o reevaluare a standardelor pentru a nu împiedica absorbția fondurilor, un pas crucial pentru menținerea ritmului investițional.
În paralel, autoritățile au anunțat că săptămâna următoare toate ministerele vor înainta Parlamentului proiecte de lege considerate esențiale pentru deblocarea unui portofoliu de peste 7,5 miliarde de euro. Având în vedere că instrumentele executive obișnuite, precum ordonanțele de urgență, nu mai pot fi utilizate, demersul legislativ intră în faza parlamentară, iar sprijinul tuturor formațiunilor politice este solicitat pentru adoptarea acestor acte normative până la finele lunii iunie, astfel încât fondurile să poată fi direcționate în lunile iulie și august spre finalizări și plăți.
Într-un context de perspectivă investițională, reprezentanții guvernamentali au declarat că, în 2026, România poate înregistra cel mai mare nivel de alocări pentru investiții, ajungând la aproximativ 8 la sută din produsul intern brut, o sinteză de fonduri europene și resurse naționale menită să stimuleze proiecte de infrastructură, consolidând astfel capacitatea de absorbție a fondurilor și accelerând ritmul dezvoltării regionale. Acest cadru oferă o imagine a direcției spre care se îndreaptă politica de investiții publice, cu accent pe claritate în execuție, responsabilitate managerială la nivelul șantierelor și o trecere atentă peste provocările procedurale și bugetare cu potențial impact asupra absorbției fondurilor europene și a realizării obiectivelor de investiții pe termen scurt și mediu.
