Autostrada Sibiu-Pitești, Cârtița uriașă ajunge în câteva săptămâni
Lucrările de pe segmentul Cornetu – Tigveni al Autostrăzii Sibiu-Pitești intră într-o nouă etapă de pregătire, în contextul unei dezvoltări majore a infrastructurii rutiere din țară. În cadrul acestui tronson de circa 37 de kilometri, se pregătește construirea tunelului Poiana, care promite să devină cel mai lung tronson subteran al viitoarei autostrăzi. Potrivit estimărilor, fiecare galerie a tunelului măsoară aproape două kilometri, iar forajul va fi realizat cu ajutorul unui utilaj specializat de tip TBM (Tunnel Boring Machine). Această soluție tehnică reprezintă o premieră pentru infrastructura rutieră românească, marcând un jump semnificativ în modul în care se execută tuneluri forate sub munți.
Conform detaliilor operaționale, transportul TBM-ului ar urma să se realizeze pe module, de la punctul de livrare de la Călărași, către portalul dinspre Sibiu, de unde va demara procesul efectiv de săpare prin masivul montan. Diametrul utilajului depășește 12 metri, o lărgime evaluată în scopuri de proiect pentru garantarea unor galerii largi, similare cu înălțimea unui bloc de patru etaje. Pentru a rămâne în linia de avans a lucrărilor, se precizează că în perioada următoare vor fi finalizate și etapele de producție a segmentelor prefabricate, destinate să formeze pereții tunelului. Fiecare inel ce structurează tunelul este compus din nouă segmente, iar fiecare segment cântărește aproximativ 10 tone, evidențiind complexitatea și greutatea operațiunilor de asamblare și montaj în subteran.
La nivelul său propriu, tronsonul Cornetu – Tigveni implică un efort amplu din partea antreprenorului principal, cuprinzând investigații însemnate, atât în ceea ce privește forajele, cât și terasamentele, zidurile de sprijin și lucrările de consolidare necesare. În cadrul proiectului se află și realizarea ecoductului de la Călinești, o structură menită să traverseze defileul Oltului în modul cel mai puțin perturbator pentru mediul înconjurător. Pe partea de conturi și volum, estimările includ o cantitate impresionantă de excavații – peste nouă milioane de metri cubi – și suficiente materiale de umplutură, beton și oțel pentru a asigura stabilitatea întregii opere de infrastructură rutieră. În plus, se folosesc zeci de mii de tone de elemente prefabricate pentru a susține structurile viaductelor și secțiunile de legătură între elementele podurilor militante din cadrul proiectului.
În ceea ce privește semnificația tehnică și operațională a acestei etape, autoritățile implicate în execuția proiectului indică faptul că lucrările pe tronsonul Cornetu – Tigveni beneficiază de o mobilizare consistentă a forței de muncă, cu aproximativ o mie de oameni implicați în desfășurarea activităților pe șantier în această fază. De asemenea, se lucrează în paralel la un număr semnificativ de viaducte – în jur de cincizeci în total la nivelul întregului segment – dintre care aproximativ cincisprezece sunt deja în lucru. Pe lângă tunelul Poiana, se execută lucrări la terasamente, la săpături și la ziduri de sprijin, precum și la consolidări structurale necesare pentru a susține circulația în condiții optime de siguranță. Un alt element cheie este ecoductul de la Călinești, proiect menit să integrateze impactul asupra mediului într-un cadru cât mai puțin disruptiv, în timp ce se asigură traversarea defileului Oltului.
Din perspectiva continuării lucrărilor, calendarul indică necesitatea finalizării documentațiilor de mediu și obținerea ultimelor autorizații de construire în următoarele luni, astfel încât proiectul să poată avansa în mod sustenabil. În această traiectorie, autoritățile vor urmări deschiderea oficială a circulației pe Secțiunea 4, care leagă Tigveni de Curtea de Argeș, în perioada estivală, alături de inaugurarea primului tunel forat de autostradă din România. Dincolo de aspectele tehnice, proiectul este văzut ca o verigă importantă în politica de dezvoltare națională, promițând să unească regiunile istorice ale țării printr-un drum modern, sigur și rapid, capabil să asigure o conectivitate sporită între zonele dominante la nivel regional și național. După decenii de așteptare, această structură de infrastructură se conturează zilnic în interiorul munților, reprezentând un pilon strategic pentru consolidarea mobilității, a siguranței rutiere și a atractivității economice a regiunilor tranzitate de noua rută de mare viteză.
