Anunțul șefei ÎCCJ în fața Curții Europene
La 13 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a primit delegația Curții Europene a Drepturilor Omului, condusă de către președintele instituției gazdă, Mattias Guyomar. Din componența delegației a făcut parte judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, grefierul adjunct Abel Campos și directoarea de cabinet, Rachael Kondak. În cadrul vizitei, a avut loc mai întâi o întrevedere bilaterală între conducerea ÎCCJ și reprezentantul Curții Europene a Drepturilor Omului, urmată de discuții cu judecătorii instanței supreme.
La deschiderea întâlnirii, Lia Savonea a evidențiat că momentul este deosebit de sensibil pentru sistemul judiciar, subliniind că încrederea publicului în justiție depinde de existența unei independențe reale, susținute de garanții concrete. Ea a amintit mecanismele care asigură această independență, precum modul de numire a magistraților, stabilitatea mandateului și protecția împotriva presiunilor externe, argumentând că acestea formează fundația încrederii cetățenilor în actul de drept.
Președintele ÎCCJ a atras, totodată, atenția asupra faptului că reformele din justiție, inclusiv cele privitoare la statutul magistraților și la pensiile de serviciu, nu trebuie privite ca simple decizii administrative. Potrivit acesteia, schimbările de acest tip pot funcționa ca „teste de rezistență” ale statului de drept, în măsura în care pot influența percepția de independență sau pot crea mecanisme indirecte de control asupra firii judiciare. „Eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale”, a subliniat Savonea, subliniind necesitatea menținerii echilibrului între rezultate administrative eficiente și păstrarea standardelor de libertate și independență.
La rândul său, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Mattias Guyomar, a subliniat standardele europene referitoare la independența justiției și a subliniat necesitatea solidarității între judecători, atât la nivel național, cât și la nivel european. El a reiterat că statul de drept reprezintă un patrimoniu comun al Uniunii și al Europei, iar orice presiune sau atac asupra autorităților judiciare afectează în mod direct garanțiile cetățenilor. În plus, Guyomar a subliniat că independența trebuie însoțită de responsabilitate, adică de capacitatea sistemului judiciar de a răspunde pentru deciziile sale în fața jurisdicției relevante și a opiniei publice.
În cadrul discuțiilor, judecătorul român detașat la CEDO, Sebastian Rădulețu, a prezentat mecanismele prin care Curtea analizează modul în care instanțele naționale interpretează și aplică jurisprudența europeană. Potrivit afirmațiilor sale, instanțele din România au relevat o conformitate adecvată cu jurisprudența comunitară, iar trendul plângerilor împotriva României înregistrează o scădere, inclusiv în acele situații în care erau constatate încălcări ale drepturilor. Acest aspect a fost punctat ca influențând pozitiv atât credibilitatea sistemului juridic românesc, cât și reputația internațională a României în domeniul drepturilor fundamentale.
Vizita a inclus, de asemenea, sesiuni de lucru dedicate temei „Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO”, în cadrul cărora judecători ai ÎCCJ au analizat standardele europene și impactul acestora asupra practicii judiciare naționale. Participanții au discutat implicațiile acestor norme pentru procesul decizional intern și pentru modul în care pot fi consolidare protecțiile referitoare la libertatea judiciară în cadrul sistemului autohton.
Reprezentanții ÎCCJ au subliniat importanța acestui dialog constant cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, insistând asupra unei colaborări deschise menite să consolideze statul de drept în țară și să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor. Evenimentul a fost prezentat ca un prilej de evaluare a progreselor în dinamica independenței justiției, dar și ca spațiu pentru identificarea direcțiilor de armonizare a practicilor naționale cu standardele europene în domeniul drepturilor omului. Intenția comună exprimată de delegați este aceea de a menține un cadru permanent de comunicare între instituțiile de la București și organismele europene, în contextul eforturilor continue de reformă judiciară și de consolidare a încrederii publice în sistemul dreptului.
În concluzie, întâlnirea de la ÎCCJ s-a înscris într-un cadru de colaborare și schimb de bune practici, în care se urmărește consolidarea independenței justiției, precum și explicarea și alinierea acestora la standardele internaționale. Participanții au reiterat angajamentul pentru dialogul susținut cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca partener strategic în promovarea unui sistem judiciar echilibrat, transparent și responsabil, capabil să asigure protecția efectivă a drepturilor tuturor cetățenilor.
