Adrian Câciu răspunde lui Pîslaru în legătură cu cererea de plată a treia din PNRR
Fostul ministru al fondurilor europene Adrian Câciu a respins cu fermitate acuzațiile potrivit cărora ar fi răspunzător pentru deficiențele înregistrate la Cererea de plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, subliniind că nu mai deține o funcție în executiv de peste un an. Potrivit său, la predarea mandatului înlăturarea acestor aspecte de natură tehnică fusese deja validată, iar jalonul referitor la pensiile magistraților fusese îndeplinit în contextul angajamentelor asumate anterior.
Într-o postare publică pe Facebook, Câciu detaliază că președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, nu mai exercită funcția de prim-ministru din data de 5 mai 2025, iar Câciu însuși nu mai ocupa portofoliul fondurilor europene din 23 decembrie 2024. El susține că la momentul predării mandatului jalonul privind pensiile de serviciu a fost finalizat, cu validare din partea Comisiei Europene, iar România era în expectativa încasării a 231 de milioane de euro pentru jalonul 215 al PNRR. În continuare, fostul demnitar prezintă ceea ce el numește o serie de erori și pierderi, pe care le impută actualilor responsabili de gestionarea fondurilor europene, acuzând în mod repetat „lipsa competenței” în raport cu această zonă strategică.
O parte a mesajului este dedicată criticilor la adresa lui Petru Pîslaru, pe care Câciu îl numește obraznic și incompetent, acuzându-l că a blocat sau pierdut sume semnificative din alocările României prin PNRR. Potrivit fostului ministru, în cazul jalonului vizat s-ar fi înregistrat o pierdere de 65 de milioane de euro, iar în ansamblu, Pîslaru ar fi fost responsabil pentru o cifră ce se ridică la aproximativ 7,4 miliarde de euro pierdute din cadrul planului. Câciu afirmă că, în ciuda afirmațiilor privind „recuperarea” unei părți din aceste fonduri, banii respectivi erau deja alocați, iar rezultatul comunicat ulterior este prezentat ca o neconcordanță cu realitatea financiară. În aceeași notă, fostul ministru contrazice ideea unui câștig suplimentar pentru România în baza acelor demersuri.
Din cadrul lungului flux de precizări, Câciu insistă pe faptul că intervențiile în conducerea fondurilor europene au fost accelerate în perioadele post-depredare a mandatului său: după eliberarea acestui post, promovarea managementului finanțărilor a rămas în responsabilitatea altor administratori, menționând succesiunea lui Boloș până în iunie 2025 și ulterior a lui Pîslaru, despre care susține că a preluat conducerea în iunie 2025 și până în prezent. Îl descrie pe Pîslaru ca fiind cel care ar fi fost avertizat public cu privire la potențiale pierderi financiare, dar care, în viziunea lui Câciu, ar fi răspuns prin critici la adresa propriilor competențe.
În contextul moțiunii de cenzură, Câciu adaugă observații despre situația personală și politică a colegului său de minister, afirmând, pe lângă alte remarci politice, că începând de la data în care s-a desfășurat acea convorbire, Pîslaru ar fi fost desemnat ca fiind în afara funcției, iar Oana Gheorghiu ar figura în discuție ca parte a unor altele din scenariul politic descris de fostul ministru. În această formulare, autorul reiterează convingerea sa că acțiunile din domeniul fondurilor europene au generat pierderi semnificative pentru România, iar consecințele sunt analizate în contextul dezbaterilor politice aflate în curs.
Reacțiile lui Câciu au fost vehiculate public, în special printr-o comunicare pe rețelele de socializare, în momentul în care Parlamentul analiza evoluția votului de susținere al moțiunii. Impactul acestor afirmații, precum și dacă ele vor influența discuții politice ori direcția negocierilor în managementul PNRR, rămâne în zona comentariilor și a interpretărilor politice, în timp ce situația financiară și respectarea jalonelor rămân sub monitorizarea instituțiilor competente.
