Administrația Trump anunță încheierea războiului cu Iranul pentru a evita Congresul SUA
În cadrul unei audieri la Senat, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a susținut că armistițiul a blocat practic orice desfășurare majoră de ostilități, ceea ce, potrivit Associated Press, ar echivala cu o suspendare a conflictului. Un înalt oficial al administrației, dar care a vorbit sub protecția anonimității, a afirmat că „ostilitățile care au izbucnit pe 28 februarie s-au încheiat”. Conform acestei versiuni, intensitatea confruntării dintre armata americană și Iran nu a mai înregistrat schimburi de focuri de la armistițiul încheiat în urmă cu două săptămâni, la începutul lui 7 aprilie. Totuși, realitatea pe teren rămâne încă tensionată: Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar flota americană păstrează o prezență militară pentru a împiedica exporturile de petrol iranian, continuând blocada relevantă.
În termeni legali, sub Rezoluția privind puterile de război, președintele Donald Trump avea termen până vineri pentru a solicita aprobarea Congresului în privința continuării operațiunilor sau, alternativ, a opririi acestora. Legea permite, de asemenea, o prelungire de încă 30 de zile. Democrații au cerut în repetate rânduri ca administrația să ceară formal autorizația pentru un război cu Iran, iar atingerea pragului de 60 de zile ar complica, în opinia unor republicani care inițial au susținut intervenția, sprijinul pentru o acțiune militară de durată dacă Parlamentul nu este consultat în mod explicit.
„Acest termen nu reprezintă o sugestie, ci o obligație”, a replicat senatoarea republicană Susan Collins, care a votat pentru o măsură menită să oprească acțiunile militare fără aprobarea Congresului. Ea a avertizat că orice continuare a conflictului trebuie să aibă „o misiune clară, obiective realizabile și o strategie bine definită”. Interpretarea administrației este de părere că legea poate fi aplicată în mod extins, ceea ce experții în drept constituțional și securitate califică drept o extindere semnificativă a modului în care a fost aplicată Legea Puterilor de Război din 1973. „Nimic în textul sau în logica acestei legi nu sugerează că termenul de 60 de zile poate fi suspendat sau oprit”, a spus Katherine Yon Ebright, expertă în drept constituțional și securitate națională la Brennan Center for Justice, un centru de reflecție afiliat Universității New York.
Într-un cadru mai amplu, fostul oficial al Consiliului de Securitate Națională, Richard Goldberg, a propus lansarea unei operațiuni noi, denumită „Epic Passage”, menită să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să restabilească libertatea de navigație, menținând în același timp opțiunea unor acțiuni militare ofensive dacă situația o impune. În trecut, anumiți președinți au argumentat că anumite acțiuni nu intră în sfera legii privind puterile de război, invocând intensitatea redusă sau caracterul limitat al intervențiilor. Însă, potrivit experților consultați în contextul acestei situații, amploarea actualului conflict cu Iranul face dificilă o astfel de justificare, iar majoritatea comentatorilor consemnează că episoadele recente depășesc frecvent cadrul unei operațiuni „limită”.
În timp ce tensiunile persiste, fiecare factor din această ecuație – de la dreptul de a acționa în numele securității naționale până la necesitatea unei legitimități democrată pentru prelungirea oricăror operațiuni militare – influențează în mod direct deciziile de politică externă. Administrația poate fi lovită de o presiune crescândă pentru clarificări cu privire la obiectivele, timpul și scena operațiunilor, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un nod strategic pentru comerțul mondial, iar tensiunile regionale pot reinflama oricând un conflict cu consecințe mai vaste. În lipsa unui acord explicit al Congresului, experții avertizează asupra riscului de deteriorare a stabilității legale și politice în această criză, iar dezbaterea despre cadrul legal al intervențiilor miliare în Iran continuă să fie una dintre temele centrale ale discuțiilor publice și parlamentare.
