Adevărul despre rezervele de petrol ale României: mitul celor 90 de zile
Dacă importurile de țiței din Kazahstan s-ar opri timp de jumătate de an, impactul nu ar rezida în lipsa totală de petrol, ci în posibilitatea unei penurii de motorină, avertizează un studiu recent realizat de Asociația Energia Inteligentă, condusă de expertul în energie Dumitru Chisăliță. Potrivit analizei, dependența României de petrolul din Kazahstan reprezintă o vulnerabilitate semnificativă, în contextul în care aproximativ trei sferturi din necesarul național de țiței provin din import, iar în ultimii ani o parte majoritară a acestor importuri a fost acoperită de resurse din Kazahstan. Fluxul de țiței kazah a fost întrerupt în data de 21 iulie, iar cercetarea urmărește scenariul unei continuați întreruperi pentru o perioadă de șase luni.
Deși resursele din rezerva strategică pot părea, la prima vedere, suficiente, realitatea este mult mai complexă. În cadrul studiului, autorii subliniază că aproximativ două milioane de tone reprezentau în mod formal rezerva strategică, însă acest volum nu se traduce automat prin disponibilitatea imediată a unor cantități de benzină și motorină gata de consum. Rezervele includ mai multe componente distincte, precum țiței, motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, iar fiecare dintre acestea are roluri specifice în procesul de conversie și livrare. Astfel, o parte din stocuri nu poate fi utilizată direct pentru alimentarea vehiculelor sau pentru funcționarea infrastructurii esențiale.
Un alt detaliu notabil, adesea ignorat în comunicarea publică, este distribuția geografică a rezervelor: aproximativ jumătate din rezerva strategică nu se află pe teritoriul României, fiind depozitată în alte state ale Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că, în situații de urgență, procedurile de eliberare și transport pot implica etape suplimentare, inclusiv mutarea aprovizionării în interiorul țării, rafinarea țițeiului în produsele finale și adaptarea la cererea de carburant. În esență, problema nu este în mod necesar cantitatea totală de benzină, ci capacitatea de a asigura un flux continuu de motorină, utilizată pe scară largă în transport, agricultură, utilaje de construcții, distribuție, sectorul medical, forțele de ordine, apărarea și transportul public.
Concluzia-cheie a analizei este că, în scenariul suspendării importurilor din Kazahstan, România ar putea să mențină aprovizionarea cu benzină pentru autoturisme, dar ar intra rapid într-o penurie de motorină, esențială pentru motorul economiei. Motorina alimentează camioanele care transportă marfă, utilajele din agricultură și construcții, precum și vehiculele din distribuția alimentelor, ambulanțe, forțe de ordine, echipamentele armatei și transportul public. În lipsa motorinei, nu ar fi afectate doar vehiculele diesel, ci întreaga rețea de distribuție și lanțurile logistice ale economiei românești.
În scenariul analizat, stocurile comerciale de motorină ar putea să se epuizeze după aproximativ 40 de zile dacă nu vor exista soluții alternative rapide de aprovizionare. Astfel, efectele inițiale nu ar fi brusc vizibile la nivelul fiecărei benzinării, ci s-ar manifesta în lanțuri: întârzieri în livrări, dispariția unor game de produse, rafturi goale la stațiile independente, cererea preventivă în creștere din partea transportatorilor, iar autoritățile ar trebui să prioritizeze alimentarea serviciilor esențiale. Ulterior, însă, problema ar putea deveni din ce în ce mai acută, cerând măsuri de urgență, reglementări de prioritizare și accelerarea fluxurilor de alimentare cu motorină din alte surse, pentru a evita perturbări majore în economie și în viața de zi cu zi.
Studiul subliniază necesitatea unei strategii comune pentru gestionarea eficientă a resurselor energetice naționale, cu accent pe diversificarea surselor de aprovizionare, creșterea stocurilor locale, optimizarea cererii prin politici de eficiență energetică și sprijin pentru sectorul logistic, astfel încât să se reducă vulnerabilitatea în fața eventualelor reduceri bruste ale livrărilor de petrol. Într-un context de piață globală volatilă, o abordare responsabilă și echilibrată poate contribui la stabilitatea costurilor pentru consumatori și la menținerea funcționării normale a economiei în perioadele de incertitudine.
