A FOST LANSATĂ PLATFORMA ONLINE EU-CJ.RO! AFLĂ CE CONȚINE ȘI CUI I SE ADRESEAZĂ

Platforma eu-cj.ro reprezintă un portal de informare și validare, în vederea accesării fondurilor
europene. Aceasta înglobează peste 20 de site-uri de specialitate, deținând informații cu privire la
ghidurile solicitantului corespunzătoare fiecărui program operational, însoțite de anexele aferente
depunerii unui proiect pe fonduri europene. Prin intermediul platformei se urmărește facilitarea accesării fondurilor europene prin:
• punerea la dispoziție, într-un singur loc, a informațiilor necesare pentru obținerea
finațărilor, afișate într-o interfață prietenoasă și accesibilă persoanelor/entităților selectate;
• încărcarea și validarea documentelor pentru pregătirea proiectelor.

Astfel, fiecare Utilizator va avea posibilitatea să identifice sursele de finanțare, apelurile de proiecte deschise, bugetele și calendarul de consultări. Ulterior, validarea documentelor se va realiza prin intermediul butonului din platformă care facilitează încărcare și transmiterea documentelor spre analiză, conform ghidului solicitantului și a anexelor conexe acestuia.
În acest mod se elimină posibilitatea de a omite sau a transmite în aplicația MySMIS un proiect incomplet sau neconform cu cerințele.

Pe acest subiect reprezentanții administrațiilor locale și județene au avut o întâlnire online cu Bogdan Mîndrescu – Secretar de stat în Ministerul transporturilor și infrastructurii și Roxana Mînzatu – Secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sursele de finanțare care vor fi lansate în viitorul apropiat (PNRR)

Pilonul I. Tranziția verde Componenta C5 – Valul Renovării
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă una dintre direcțiile principale de
acțiune la nivel european, iar Pactul Verde European (European Green Deal) reprezintă foaia de
parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă.
Pentru a îndeplini obiectivele de eficiență energetică stabilite în documentele strategice
europene și naționale, un segment considerabil al fondului de clădiri existent la nivel național va
trebui renovat, iar intervențiile vor avea în vedere principiile aplicabile European Renovation
Wave, principii incluse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, aprobată prin HG nr.
1.034/2020. În acest context, se impune o nouă abordare a renovării fondului construit existent la
nivel național, atât în ceea ce privește ritmul intervențiilor, cât și în ceea ce privește calitatea și
complexitatea acestora.
Buget: 2.200 milioane de euro

Pilonul IV – Coeziune economică, socială și teritorială – Componenta C10 – Fondul local
Afectate semnificativ de pandemie, UAT-urile din România au o scădere semnificativă a
veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în domenii cum
ar fi educația, sănătatea și infrastructura locală.
De asemenea, este necesar ca în localitățile din România să fie efectuate investiții în
infrastructura locală, pentru a adapta localitățile la noile condiții de siguranță și pentru a contracara
tendințele nesustenabile generate de pandemie, respectiv izolare, segregare, inclusiv utilizarea
autoturismelor personale în detrimentul transportului public.
Buget: 2.100 milioane de euro

Pilonul I – Tranziție verde – Componenta C1: Managementul apei
În raport cu cerințele Directivelor privind calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate
urbane (Directiva nr. 98/83/CE și Directiva nr. 91/271/CEE), infrastructura de apă și apă uzată
este, în prezent, insuficientă și inadecvată, cu impact negativ asupra calității vieții, protecției
mediului și dezvoltării socio-economice, în special în mediul rural.
Buget total: 1.462 milioane de euro

Pilonul I. Tranziția verde – Componenta C6. Energie
În contextul eforturilor politice de susținere a investițiilor în producția de energie din surse
regenerabile și datorită transformărilor structurale din economie către sectoare de producție și
servicii cu intensitate energetică mai scăzută, România se află pe traiectoria corectă pentru
îndeplinirea țintelor energie – climă pentru 2020. Comisia Europeană avertizează însă că, în
contextul politicilor actuale, țintele de energie regenerabilă, reducere de emisii și eficiență
energetică pentru 2030 sunt provocatoare. Pe lângă acestea, o altă provocare cu care se confruntă
România o reprezintă blocajul instituit pe piața energiei electrice din surse regenerabile.
Buget: 1.620 milioane de euro

Programul Eficiență Energetică în Clădiri Publice
Scopul programului este reprezentat de modernizarea și creșterea eficienței energetice a
clădirilor publice, contribuind în același timp la îmbunătățirea calității mediului prin reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la reducerea consumului anual de energie primară și
promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.
Buget: 1.4 miliarde de lei

Componenta C7. Transformare digitală
Conform Indexului DESI (Digital Economy and Society Index) 2020, România ocupă
ultimul loc în UE în ceea ce privește indexul Servicii Publice Digitale. De asemenea, România se
află pe ultimul loc în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral
online, ceea ce indică o problemă sistemică în privința calității și capacității de utilizare a
serviciilor digitale oferite atât cetățenilor, cât și companiilor. De altfel, sistemele existente sunt în
general fragmentate, fiind proiectate și dezvoltate izolat de către diferite instituții ale statului, în
afara unui cadru național coerent.
Buget: 1.884,96 milioane de euro