Deocamdată, apărarea țării se face prin voluntariat, în timp ce țările europene și-au declarat stagiul militar obligatoriu

În România, stagiul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace în 2007, prin Legea nr. 395/2005. În prezent, se discută despre introducerea unui serviciu militar voluntar, prin care tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani ar putea să-și efectueze stagiul militar. 

Conform hotnews.ro, țările care au menţinut serviciul militar obligatoriu:

1. Danemarca, unde serviciul militar a fost extins anul trecut de la patru la 11 luni, fiind obligatoriu şi pentru femei de la 1 iulie a.c.. Tinerii danezi sunt repartizaţi aleatoriu să servească sau nu, în funcţie de nevoile armatei Tinerii, femei şi bărbaţi deopotrivă, sunt incluşi într-un sistem de tip „loterie” pentru a efectua sau nu serviciul militar în funcţie de nevoile armatei.
2. În Finlanda, recruţii efectuează serviciul militar obligatoriu timp de şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de specialitatea şi gradul lor. Aceştia sunt trecuţi apoi în rezervă până la vârsta de 50 sau 60 de ani, în funcţie de gradul lor. Guvernul are în vedere creşterea vârstei rezerviştilor la 65 de ani. Serviciul militar este voluntar pentru femei.
3. Norvegia a decis în 2013 să facă serviciul militar de 12 luni obligatoriu şi pentru femei în numele egalităţii dintre sexe. Aproximativ 15% dintr-o categorie de vârstă sunt selectaţi pe baza calificărilor şi a motivaţiei.
4. În Estonia, serviciul militar pentru bărbaţi durează de la 8 la 11 luni şi este efectuat pe bază teritorială, ceea ce permite gruparea lor în unităţi odată trecuţi în rezervă. Serviciul militar este voluntar pentru femei în această republică baltică.
5. Grecia menţine recrutarea obligatorie pentru bărbaţii cu vârsta de peste 18 ani pentru o perioadă de la 9 la 12 luni. În martie, guvernul a deschis femeilor posibilitatea de a efectua serviciul militar pe bază voluntară.
6. În Cipru, serviciul militar de 14 luni este obligatoriu pentru bărbaţi. Parlamentul a votat în aprilie o lege care îl deschide şi pentru femei pe bază de voluntariat.
7. Austria şi Elveţia, două ţări neutre, au, de asemenea, serviciu militar obligatoriu pentru bărbaţi, cu o durată de şase, respectiv nouă luni şi serviciu voluntar pentru femei.

Ţările care au reinstituit serviciul militar obligatoriu:

1. Lituania a fost prima care a restabilit, în 2015, recrutarea obligatorie pentru bărbaţi, suspendată în 2008. Selecţia se face printr-un sistem de „loterie” pentru un serviciu de 9 luni, voluntar în cazul femeilor. La sfârşitul serviciului, recruţii sunt transferaţi în rezervă pentru 10 ani, perioadă care va fi extinsă la 15 ani în 2026.
2. Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017, după o pauză de şapte ani. Este obligatoriu pentru bărbaţi şi femei pentru o perioadă de 9 până la 15 luni, în funcţie de specialităţi. În practică, doar câteva mii de oameni servesc efectiv, în funcţie de nevoile armatei. În caz de criză, toţi tinerii suedezi sunt susceptibili de a efectua serviciul civil pentru a contribui la „apărarea totală” a ţării.
3. Letonia a restabilit în 2023 serviciul militar obligatoriu de 11 luni pentru bărbaţi şi pe bază voluntară pentru femei, după ce îl abolise în 2006. Tinerii letoni pot opta pentru un angajament de cinci ani în Garda Naţională, cuprinzând perioade anuale de formare.
4. Croaţia a decis să reintroducă serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi din 2026, după suspendarea acestuia în 2008, pentru a compensa deficitul de recruţi. Acest serviciu de două luni trebuie să acopere un sfert dintr-o categorie de vârstă.

Ministerul Apărării Naționale (MAPN) a anunțat modificări legislative importante pentru apărarea României, în contextul tensiunilor globale și al riscurilor de securitate. Una dintre cele mai semnificative măsuri o reprezintă introducerea serviciului militar voluntar, adresat persoanelor cu vârste între 18 și 35 de ani, atât bărbați, cât și femei.

Programul de voluntariat va cuprinde o pregătire de patru luni la o unitate militară, în timpul căreia recruții vor învăța tactici militare, vor folosi arme și vor beneficia de cazare, masă și echipamente. La finalul acestei perioade, participanții vor primi un bonus de aproximativ 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii medii brute, și vor putea câștiga în total până la circa 6.000 de euro.

S-a fixat un target de 120.000 de cadre în cadrul acțiunii, pentru a consolida apărarea națională, având în prezent 70.000 de militari activi și 40.000 în rezervă, aproape 3.000 de voluntari instruiți și în rezervă, iar mulți în vârstă, considerați neeligibili pentru un eventual război.

Pe lângă introducerea serviciului voluntar, proiectele de lege ale MAPN vizează și reglementări pentru lovituri țintite în afara țării, inclusiv în cazul unui război sau atac cu drone.

Legislația nouă stabilește toate liniile de comandă pentru situații de criză și permite armatei să acționeze și în timpul păcii sau în afara teritoriului României, pentru a proteja interesele naționale și a răspunde rapid amenințărilor. În plus, aceste schimbări legislative afectează și poziția și responsabilitatea MAI, care va deveni, în cazul unui conflict, o structură militarizată, pentru a putea răspunde eficient și rapid în orice scenariu de criză sau atac.