CINE VA SUPORTA TAXA DE 25 DE LEI PENTRU COLETELE DE LA SHEIN

Pachetul 2 de măsuri fiscale cuprinde și taxarea cu 25 de lei a coletelor cu valoare mai mică de 150 de euro care intră în România, măsura fiind menită să redreseze pierderile pe care le au firmele românești de comerț online din cauza Shein, Temu, Trendyol și AliExpress.

Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, inundând-o cu produse ieftine, livrate direct din Asia, și ocolind mare parte din taxele pe care comercianții locali sunt obligați să le plătească. Prin scutirea fiscală pentru coletele sub 150 de euro, aceste giganți au vândut la prețuri imposibil de egalat, lăsând retailerii români să concureze cu mâinile legate, avertizează avocații, precizând că statul va trebui să stabilească cine va plăti taxa de 25 de lei, destinatarul sau expeditorul.

”Taxa este un instrument de reechilibrare a pieței. Ea urmărește corectarea unei distorsiuni concurențiale create de regimul de scutire pentru coletele sub 150 de euro, care permitea platformelor extracomunitare să evite plata taxelor și respectarea standardelor aplicabile comercianților locali. În lipsa acestei intervenții, retailerii din România pierdeau cotă de piață și venituri într-un ritm alarmant. Era o concurență inegală, care a erodat cota de piață și veniturile afacerilor românești într-un ritm alarmant. În timp ce antreprenorii din România respectă standardele UE, plătesc TVA, taxe vamale și contribuții, platformele extracomunitare au livrat zilnic sute de mii de colete de mică valoare, profitând de portițele legale”, punctează avocatul Marius Stanciu, specializat în Drept comercial și partener fondator Buju Stanciu & Asociații.

Taxa de 25 de lei pe colet, anunțată de Guvern, este necesară. Comerțul online autohton a pierdut deja ani întregi de competiție loială, mii de clienți fideli și milioane de euro în venituri. Dacă autoritățile nu completează această măsură cu controale reale, reguli stricte și aplicare uniformă la frontieră, piața românească va rămâne un teren de joacă pentru importurile low-cost din Asia, iar retailerii locali vor continua să dispară pe tăcute.

Platformele online non-UE, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol, s-au extins agresiv pe piața europeană, diminuând prețurile practicate de retailerii locali. Ei reușesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale și unele obligații de conformitate. În prezent, legislația UE scutește de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major. Criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la prețuri sub nivelul pieței locale, punând presiune pe afacerile românești.

În plus, multe dintre aceste platforme operează direct din țări cu costuri de producție foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil și uneori subdeclararea valorii, ele reduc și mai mult prețul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atrași de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante.

Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcție de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaționale, ci de a asigura un echilibru competitiv și de a finanța controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. În fond, companiile românești cer condiții egale de concurență, nu avantaje speciale.

Uniunea Europeană a anunțat deja planuri de reformă vamală ce includ eliminarea pragului de 150 € pentru taxe vamale și crearea unei autorități vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluție care cere accelerarea acestor măsuri – inclusiv scrapping-ul exceptării de taxe sub 150 € înainte de 2028 – și chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 € per colet (sau 0,50 € pentru comercianții care operează depozite vamale în UE), cu condiția ca aceasta să fie nediscriminatorie și conformă regulilor OMC. Cu alte cuvinte, se dorește o soluție uniformă, aplicabilă tuturor companiilor extra-UE, astfel încât să nu poată fi contestată ca barieră comercială injustă.

Franța se numără printre promotorii unor acțiuni rapide. Guvernul francez a propus ca de anul viitor (2026) să se aplice taxe/handling fees pentru coletele de valoare mică din afara UE, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a reformelor europene. În opinia oficialilor francezi, inundarea pieței cu pachete neimpozitate afectează multiple paliere: consumatorii (care pot primi produse nesigure), mărcile locale (prin contrafaceri masive) și finanțele publice (pierderi de venituri considerabile).