ROMÂNIA, ÎN PRAGUL UNEI CRIZE FISCALE: CREȘTEREA TAXELOR, TOT MAI PROBABILĂ DUPĂ ALEGERI

România se confruntă cu o serie de provocări economice majore, care pun o presiune imensă asupra bugetului de stat și asupra perspectivelor fiscale ale țării. Cu o inflație care depășește 5% – cea mai ridicată din Uniunea Europeană – și un deficit bugetar record de peste 9% în 2024, experții avertizează că, în ciuda declarațiilor liniștitoare ale guvernanților, majorarea taxelor devine inevitabilă după alegerile prezidențiale.

În timp ce media inflației în Uniunea Europeană a coborât în luna martie la 2,5%, România a redevenit lider negativ, devansând țări precum Ungaria și Polonia. Franța, Danemarca și Luxemburg au cele mai scăzute inflații, între 0,9% și 1,5%, ceea ce evidențiază decalajul semnificativ între economia românească și restul Europei.

Un alt semnal de alarmă este deficitul bugetar uriaș. Potrivit metodologiei ESA, România a înregistrat un deficit de 9,28% din PIB în 2024, iar pentru 2025 Guvernul și-a propus o țintă de maxim 7%, o reducere ambițioasă, dar greu de atins în lipsa unor măsuri structurale ferme. Deși oficialii exclud categoric varianta majorării taxelor sau apelarea la un acord cu FMI, economiștii atrag atenția că, în lipsa unor venituri suplimentare la buget, măsurile de austeritate vor fi inevitabile.

„Cel mai grav este că încasările din TVA scad cu 3,2%. Asta arată clar că economia încetinește semnificativ”, spun analiștii. Scăderea veniturilor din TVA este un indicator direct al consumului redus, ceea ce reflectă o economie în frânare și, implicit, o colectare bugetară mai slabă.

Guvernul încearcă să calmeze spiritele și vorbește despre reforme fiscale și reduceri de cheltuieli. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, susține că nu există în plan majorări de taxe, dar admite că se lucrează la restructurarea aparatului bugetar și la o mai bună disciplină fiscală.

Cu toate acestea, în spațiul public sunt tot mai frecvente scenariile legate de introducerea unor noi impozite sau creșterea celor existente, după încheierea anului electoral. Istoria arată că, în România, astfel de măsuri sunt adesea amânate până după alegeri, pentru a nu afecta scorul electoral al partidelor aflate la putere.

Entuziasmul din perioada votului ar putea fi înlocuit curând de dezamăgire și presiune financiară pe umerii cetățenilor, care vor resimți direct efectele deciziilor economice ce se conturează deja în culisele puterii.