ROMÂNIA, ÎN TOPUL ȚĂRILOR CU CEI MAI MULȚI MUNCITORI PLĂTIȚI SLAB ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul angajaților cu salarii mici, conform datelor din 2022. Aproximativ 23,9% dintre lucrătorii români câștigă cel mult două treimi din salariul mediu brut pe oră, fiind considerați angajați cu venituri reduse. Singura țară care depășește acest procent este Bulgaria, cu 26,8%.

În ansamblu, la nivel european, situația s-a îmbunătățit ușor față de anii precedenți. Ponderea angajaților cu salarii mici a scăzut de la 16,2% în 2018 la 14,7% în 2022. Totuși, România continuă să se confrunte cu o problemă majoră în privința remunerării corecte a forței de muncă, mai ales în anumite sectoare și categorii demografice.

Datele arată că femeile sunt mai afectate de salariile mici decât bărbații, cu un procent de 17,1% față de 12,6%. De asemenea, tinerii sub 30 de ani sunt categoria cea mai vulnerabilă, cu 25,2% dintre aceștia încadrându-se în categoria celor cu venituri reduse.

Un factor esențial care influențează nivelul salarial este educația. La nivelul Uniunii Europene, 27,5% dintre angajații cu studii reduse sunt prost plătiți, în timp ce doar 4,8% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu această problemă.

Diferențele între statele membre sunt semnificative. În timp ce în Portugalia, Suedia și Finlanda mai puțin de 10% dintre angajați primesc salarii mici, țări precum Letonia, Grecia și Cipru înregistrează procente mult mai mari.

În ceea ce privește sectoarele economice, industria ospitalității și a serviciilor de cazare este domeniul cu cea mai mare proporție de angajați slab plătiți în UE – 35,1%. Pe locul al doilea se situează serviciile administrative și de suport, cu 32,3%.

Un alt aspect relevant este tipul de contract. Angajații cu contracte pe perioadă determinată au o probabilitate mult mai mare de a avea salarii mici 27,2%( comparativ cu cei care lucrează pe perioadă nedeterminată (12,6%).

Aceste date evidențiază provocările majore cu care se confruntă România în materie de salarizare și nevoia unor măsuri eficiente pentru reducerea disparităților și îmbunătățirea condițiilor de muncă.