SÂNZIENELE 2024 – CELEBRAREA SOLSTIȚIULUI DE VARĂ ȘI A TRADIȚIILOR POPULARE

Pe 24 iunie, în calendarul popular se sărbătoresc Sânzienele sau Drăgaica, eveniment asociat cu Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și solstițiul de vară, cea mai lungă zi a anului.

Sânzienele au rădăcini într-un vechi cult solar, conform site-ului crestinortodox.ro. În noaptea de 23 spre 24 iunie, se crede că cerurile se deschid, iar Sânzienele, personaje mitice nocturne, dansează și cântă pe câmpuri. Această sărbătoare este dedicată Soarelui, bucuriei, dragostei și fertilității.

Denumirea sărbătorii provine probabil de la zeița silvestră Santa Diana, iar Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia românească, ele mai sunt numite și Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și altele, în funcție de regiune. Sânzienele, considerate femei frumoase, conferă plantelor puteri vindecătoare, aduc rodnicie recoltelor și animalelor, tămăduiesc bolile și protejează semănăturile de grindină și furtuni. Deși sunt zâne bune, pot deveni forțe distructive dacă sunt neglijate.

Conform tradiției, în această zi nu se muncește când soarele este pe cer. Se organizează târguri și iarmaroace, oferind tinerilor ocazia de a se cunoaște. Etnologul Ion Ghinoiu menționează că solstițiul de vară era determinat empiric, fiind un moment important în calendarul popular, marcat de ritualuri pentru sănătate, noroc și fertilitate, dar și pentru alungarea spiritelor rele.

Floarea de sânziană, care crește prin fânețe și livezi, este cunoscută pentru proprietățile sale magice. Fetele tinere împletesc cununi din flori de sânziene și spice de grâu, pe care le poartă în ceremonialul Jocul Drăgaicei. Cununile sunt păstrate pentru a proteja casele și recoltele sau aruncate pe acoperișuri pentru a prevesti cum va fi anul următor.

Sânzienele sau Drăgaica sunt așteptate cu nerăbdare de fetele tinere, care culeg flori de sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinainte, sperând să-și viseze ursitul. În unele regiuni, fetele lăsau cununi în grădină, iar dacă dimineața erau pline de rouă, era semn de măritiș.