EPIDEMIE DE RUJEOLĂ LA NIVEL NAȚIONAL. CÂTE CAZURI AU FOST CONFIRMATE ÎN CĂLĂRAȘI

Ministerul Sănătății a declarat ieri epidemiei de rujeolă în România, după ce au fost înregistrat aproape 2.000 de cazuri în 29 de județe. Și în județul Călărași au fost confirmate cazuri de rujeolă. Este vorba despre 14 cazuri, dintre care opt confirmate la finalul lunii noiembrie. Totodată, în județul Călărași sunt internate șapte cazuri cu suspiciuni de rujeolă, care probabil vor fi confirmate.

Specialiștii atrag atenți că numărul cazurilor confirmate ar urma să crească considerabilă, asta pentru că boala este extrem de contagioasă.

„Spun că numărul cazurilor va crește foarte mult, pentru că rujeola este boală cu transmitere respiratorie, are contagiozitate foarte mare, ceea ce înseamnă că dintre 100 de persoane care intră în contact cu un caz de rujeolă, cam 98% dintre cele care nu au protecție împotriva rujeolei, vor face rujeolă. Și nu au protecție în sensul că nu au anticorpi dobândiți în urma vaccinării și nici nu au trecut prin rujeolă până la această dată, încât să dobândească imunitate împotriva rujeolei”, a declarat Camelia Truică, medic primar epidemiolog în cadrul DSP Călărași.

Medicii atrag atenția că, la debut, rujeola prezintă simptomele asemănătoare unei infecții respiratorii și este dificil să fie confirmată înainte de erupții. De asemenea, persoanele care fac rujeolă sunt contagioase inclusiv înainte de apariția erupțiilor.

„Simptomatologia la debut este asemănătoare unei viroze respiratorii. Adică face febră, îi curge nasul, îi lăcrimează ochii, poate să aibă și o ușoară tuse, până în momentul în care apare erupția. Erupția apare, de regulă, după două-trei-patru zile de la debutul simptomatologiei. Nu poți să-l suspicionezi de rujeolă, decât în contextul în care cunoști că a fost contact cu un caz de rujeolă și atunci aceste manifestări apar în limita intervalului de incubație. Dacă a fost contact de rujeolă și se prezintă cu simptomatologie respiratorie, atunci te gândești că poate să fie rujeolă și să îl izolezi de restul copiilor. Altfel, nu îți ridică suspiciunea, decât în momentul în care apare erupția, dar în cele două-trei-patru zile anterior apariției erupției, virusul, multiplicându-se la nivelul mucoasei respiratorii, în cazul care va avea erupție și care va fi rujeolă, este foarte contagios și se răspândește virusul”, a mai precizat Camelia Truică.

De asemenea, specialiștii spun că vaccinul împotriva rujeolei este foarte important și recomandă părinților să se prezinte la medicul de familie pentru a stabili procedura. În județul Călărași, dintre cele 14 persoane confirmate până acum, 13 sunt nevaccinate sau incomplet vaccinate.

„Sunt zeci de ani de administrare a vaccinului fără înregistrarea de reacții adverse semnificative, care să pună măcar problema siguranței acestui vaccin. Recomandarea noastră către toți părinții este, dacă nu știu, nu au informații corecte privind statusul vaccinal al copilului, să discute cu medicul de familie, să vadă dacă copilul este vaccinat complet, conform vârstei, și să stabilească împreună cu medicul de familie când să prezinte copilul pentru recuperare, dacă copilul este nevaccinat sau incomplet vaccinat”, a mai povestit medicul.

România are deja o experiență nefastă în ceea ce privește rujeola. În perioada 2016-2020, în țara noastră a fost o epidemie de rujeolă în urma căreia s-au îmbolnăvit peste 20.000 de persoane și au murit 64. Dintre persoanele decedate, mai mult de jumătate au fost copii sub un an, care nu puteau fi vaccinați, prima doză administrându-se la 12 luni.

„Tocmai de aceea, acum, în contextul epidemiei, și s-a practicat și în epidemiile anterioare și se practică la nivel mondial, în contextul epidemiei s-a luat decizia administrării unei doze suplimentare, pe care o considerăm doza zero, pentru copiii între 9-11 luni, copii care ulterior vor fi vaccinați conform calendarului de vaccinare”, a mai precizat Camelia Truică.

Deși la prima vedere rujeola pare o boală care se tratează, există însă și cazuri, extrem de rare, în care apar complicații. Este vorba, în special, despre o boală care afectează sistemul nervos central.

„Există situații foarte rare în care virusul se cantonează în sistemul nervos central, nu este eliminat din organism și, după o perioadă de latență de patru-cinci-șase-șapte ani, virusul își reia multiplicarea și, practic, afectează sistemul nervos central. Este ceea ce numim panencefalită slerozantă subacută, o complicație foarte rară, dar foarte dramatică pentru familiile care aceste situații. Practic, toate cazurile de panencefalită slerozantă subacută evoluând invariabil spre deces. Nu există nici un caz vindecat”, a mai precizat medicul.

La finalul anului trecut și începutul anului acesta au fost confirmate și în România trei cazuri de panencefalită sclerozantă subacută.