Somnul din timpul zilei a fost asociat cu frumuseţea, dar acum cercetătorii au descoperit că are şi alte calităţi. Mai exact, aceştia l-au asociat cu sănătatea. Un pui de somn de până la jumătate de oră poate menţine creierul sănătos, spun ei. O dovedeşte un studiu făcut pe 500.000 de persoane care a aratat că astfel de obiceiuri împiedică micşorarea creierului.
Conform jurnalului Sleep Health, cercetătorii de la UCL şi de la Universitatea Republicii din Uruguay relatează cum s-au bazat pe datele din studiul UK Biobank, care a adunat informaţii genetice, despre stilul de viaţă şi sănătate de la 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani la momentul recrutării.
Echipa a folosit date de la 35.080 de participanţi la Biobank pentru a analiza dacă o combinaţie de variante genetice care au fost asociate anterior cu somnul obişnuit în timpul zilei, declarat de către ei înşişi, sunt, de asemenea, legate de volumul creierului, de cogniţie şi de alte aspecte ale sănătăţii creierului.
Având în vedere că astfel de variante sunt stabilite la naştere şi se presupune că sunt atribuite în mod aleatoriu, abordarea permite cercetătorilor să sondeze efectul somnului asupra creierului, reducând impactul factorilor de stil de viaţă care pot influenţa obiceiurile de somn ale oamenilor şi sănătatea creierului, cum ar fi fumatul sau activitatea fizică.
Într-adevăr, în timp ce la început a reieşit că participanţii care au raportat că nu dorm niciodată sau rareori în timpul zilei aveau un volum total al creierului mai mare, echipa a găsit relaţia inversă atunci când a fost luată în considerare predispoziţia genetică la somn, sugerând că descoperirea iniţială ar fi putut fi cauzată de alţi factori care au încurcat relaţia dintre somnul din timpul zilei şi dimensiunea creierului.
În general, echipa a descoperit o asociere între predispoziţia genetică la somnul obişnuit în timpul zilei şi un volum mai mare al creierului echivalent cu 2,6 până la 6,5 ani mai puţin de îmbătrânire, deşi nu a existat nicio relaţie cu performanţele cognitive, cum ar fi timpii de reacţie.
Victoria Garfield, doctor şi coautor al studiului de la University College London a menţionat că există o multitudine de factori de risc care ar putea duce la demenţă, în timp ce mulţi alţi factori pot afecta, de asemenea, volumul creierului.
Mai mult, studiul se bazează doar pe date de la britanici albi, iar durata exactă a somnului asociată cu beneficiile nu este clară. De asemenea, nu este clar dacă aceleaşi beneficii ale somnului ar fi observate şi la persoanele fără predispoziţie.
Sursa: observatornews.ro
