1 MARTIE. MĂRȚIȘORUL – TRADIȚII, OBICEIURI ȘI LEGENDE

Ziua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii.

Mărțișorul, oferit în dar la data de 1 Martie a fiecărui an, reprezintă un fel de calendar simbolic, realizat dintr-un șnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri: iarnă şi vară. Mărțișoarele aduc noroc. Generalizat astăzi la sate şi orașe, mărțișorul este confecționat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit doamnelor şi domnișoarelor în prima zi de primăvară calendaristică, acestea urmând să-l poarte agățat în piept una sau mai multe zile. Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest șnur, legat sub forma unei fundițe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. De când datează tradiția Mărțișorului. Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul țării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărțișorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roșul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorința despărțirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viață. O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roșul simbolizează atât sângele, cât şi soarele, reprezentând viața, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înțelepciunii bărbatului. Prin urmare, șnurul mărțișorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două.

Legenda mărțișorului
Ziua de mărțișor, 1 Martie, are două legende cunoscute și astăzi, care dezvăluie cum au apărut primii vestitori ai primăverii și care este legătura cu culorile clasice ale mărțișorului, alb și roșu.
Prima legendă a mărțișorului spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele.
În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.

A doua legendă a mărțișorului povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească.
Însă Primăvara a fost pedepsită de Iarna rece, care a trimis ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, dar s-a rănit la un deget și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul și-a revenit și astfel Primăvara a învins Iarna.

Mărțișorul în tradiția populară
Legenda populară spune că firul mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. De aceea, simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.
Tradiția mărțișorului datează de sute de ani. Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul țării, au fost descoperite amulete ce se aseamănă cu mărțișoarele acum mai bine de 8.000 de ani.
Acestea constau în pietricele perforate în culorile alb și roșu, care erau purtate la gât sub formă de coliere. Cele două culori au fost alese deoarece roșul era asimilat cu sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu ce erau practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor.
Toate acestea exprimau dorința de a trece de iarnă și de a întâmpina primăvara, ca simbol al revenirii la viață.

Cât timp se poartă mărțișorul
Doamnele și domnișoarele primesc mărțișoare făcute în casă de la bărbați pe 1 Martie și le poartă timp de două săptămâni sau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărțișorul se oferă și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă floare este ghiocelul.
După ce nu se mai poartă, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, pom roditor. Potrivit legendei, se pune și o dorință atunci când agăți mărțișorul de ramurile pomului, iar aceasta se va îndeplini.

Legenda Babei Dochia
1 Martie este și ziua Babei Dochia, potrivit tradiției populare. Primele 9 ori 12 zile ale lunii martie sunt dedicate ei și mai sunt cunoscute în popor și ca Zilele Babei. Aceste zile corespund cu zilele în care Baba Dochia a urcat pe munte cu oile, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară.

Obiceiuri de 1 Martie în diferite zone ale țării
• Tradiția de mărțișor în Moldova spune că pe 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia le oferă femeilor mărțișoare pe 8 martie.
• În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer, pentru ca norocul să fie mare și înaripat.
• În Transilvania, mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice, deoarece se spune că astfel se pot speria duhurile rele.
• În Banat, fetele se spală cu zăpadă în ziua de 1 Martie, pentru a fi iubite mereu.
• În Bucovina există obiceiul ca de 1 Martie, părinții să lege copiilor și o monedă de argint ori aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărțișor”, „mărțiguș” sau „marț”. Acest obicei este urmat pentru a le purta noroc copiilor și pentru a fi curați și sănătoși precum argintul la venirea primăverii.

Tradiții și superstiții de 1 Martie
• Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce a trecut perioada în care nu se mai poartă. Se spune că dacă îl arunci, acest lucru îți va aduce ghinion.
• Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane.
• Mamele care pun mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn.
• În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
• În prima zi a lunii martie se spune că este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate.
• Pe 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, deoarece riști să rămâi supărat până la venirea toamnei.

Ce se urează de Mărțișor
Pe lângă Mărțișor, în prima zi de primăvară se transmit și mesaje de 1 Martie. Mesajele transmise în această zi fac trimitere la simbolistica mărțișorului, la idea de renștere a naturii și vieții. Urările de la început de primăbară sunt pline de bucurie, speranță și optimism.
În mesajele de Mărțișor se folosesc cuvinte precum „primăvară”, „ghiocei”, „mărțișor”, „flori de primăvară”.

Sursa:tradiții-superstiții.ro