ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MĂRII NEGRE – 31 OCTOMBRIE

La data de 31 octombrie se serbează Ziua Internațională a Mării Negre. De la concursuri de desene pentru copii, seminarii, conferințe, expoziții și dezbateri ale autorităților publice locale și până la evenimente de informare organizate de voluntarii implicați în diverse acțiuni de protecție a mediului, toată lumea vorbește despre Marea Neagră sau cel puțin încearcă să facă ceva pentru a proteja Marea Neagră. Puțini îi știu însă, istoria și tot mai puțin sunt cei care reușesc să o protejeze, fără a o polua.

Ziua Internațională a Mării Negre a fost desemnată la 31 octombrie 1996, când cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei.

Marea Neagră este foarte vulnerabilă în fața presiunilor exercitate de activitățile umane și starea sa de sănatate depinde atât de statele costiere, cât și de cele non-costiere.

Marea Neagra este a treia mare ca suprafață din Europa, după Marea Mediterană și cea a Nordului. Este totodată cea mai izolată mare față de oceanul planetar, singura legatură cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterană, fiind prin stramtorile Bosfor, Dardanele și Gibraltar și cu Marea Azov în nord-est, prin strâmtoarea Kerch.

Și la fel de puțini sunt cei care știu că în zona marină aferentă județului Constanța, corespunzătoare regiunii biogeografice pontice, sunt identificate mai multe situri Natura 2000:

– SPA “Marea Neagră” – cu o suprafață totală de 147 242,9 ha din care 73621,45 ha este aferentă jud. Constanța (aproximativ 50%)

– SCI “Delta Dunării zona marină” – cu suprafața totală de 123374 ha

– SCI “Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia” – 362 ha

– SCI “Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud” – 140 ha

– SCI “Vama Veche – 2 Mai” – 7196 ha

– SCI “Zona marină de la Capul Tuzla” – 1738 ha.

Convenția pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării a fost semnată la București, dupa șase ani de negocieri, în luna aprilie 1992, de reprezentanții României, Bulgariei, Georgiei, Federației Ruse, Turciei și Ucrainei (care sunt Părți la Convenție). Depozitarul Convenției este România. Convenția pentru Protecția Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de țara noastră prin Legea nr. 98/1992.

Poluarea marină nu ține însă cont de granițe, de aceea se impune ca autoritățile, sectorul de afaceri, organizațiile neguvernamentale și cetățenii să-și asume o parte din responsabilitatea față de protecția mediului marin și costier prin schimbarea atitudinii și întelegând necesitatea unor acțiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.

În octombrie 1996, Comisia pentru Protecția Mării Negre Împotriva Poluării a convenit implementarea Planului Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre împotriva Poluării. Documentul a fost conceput în spiritul Declarației Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare și a Agendei 21, care conține un set de strategii și măsuri pentru protecția și reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mări ale lumii. Planul reprezintă practic instrumentul prin care țările riverane luptă pentru a proteja Marea Neagră împotriva poluării.

Marea Neagră este o mare fertilă.

De mii de ani, în apele sale există o viață marină bogată și diversă, iar locuitorii de pe țărmurile ei au prosperat datorită pescuitului abundent. Milioane de oameni au beneficiat de cura helio-marină și s-au bucurat de frumusețea peisajului litoral: țărmuri muntoase, faleze înalte, plaje nisipoase, limanuri și grinduri deltaice.

Potrivit Agerpress, situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutațit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere.

Cele mai multe stocuri de pește din Marea Neagră, deja afectate de consecințele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt amenințate de supra-exploatare. Există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase și a unor peisaje, și în cele din urmă, a biodiversității și productivității ecosistemului Mării Negre.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în iunie 2002 (Sofia, Bulgaria), când s-a semnat Protocolul referitor la Conservarea Biodiversității și Peisajului.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafată de 461.000 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m, care scaldă țărmul României pe o lungime de 245 km. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România la vest, Ucraina la nord, Federația Rusă în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud.

Principalele porturi la Marea Neagră sunt: Constanța, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna și Istanbul.

Și în acest an, ziua de 31 octombrie este marcată la malul mării printr-o serie de evenimente.

A șasea ediție a Conferinței Mării Negre se desfășoară în perioada 28-31 octombrie, în stațiunea Mamaia. Tema din acest an este “Marea Neagra – Provocari in vederea atingerii starii bune a mediului”.

La Conferința organizată de Comisia Mării Negre și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare “Grigore Antipa”, în colaborare cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, participă cercetători  în domeniul științelor mării, din 16 state.

Obiectivul evenimentului este de a atrage atenția publicului asupra importanței conservării ecosistemului marin și atrage atenția asupra faptului ca Marea Neagră trebuie să fie gestionată printr-o cooperare strânsă a țărilor riverane.