Strategie națională împotriva extremismului violent: 4.000 de consilieri și psihologi școlari

Ministerul Educației și Cercetării a supus joi, 12 noiembrie 2026, consultării publice proiectul de hotărâre de Guvern prin care ar urma să fie aprobată strategia națională împotriva extremismului violent. Propunerile și observațiile pot fi trimise în 10 zile calendaristice de la publicare. Inițiativa aparține Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Educației și Ministerului Afacerilor Interne.

Ce prevede proiectul pentru școli

Între 2027 și 2030, 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi ar urma să primească fiecare cel puțin 40 de ore de pregătire pentru a recunoaște semnele timpurii ale radicalizării. Personalul medical și cel de pază din școli ar urma să facă cursuri de cel puțin 20 de ore, cu minimum 100 de persoane din fiecare categorie pe an.

Consilierii și psihologii vor întocmi periodic rapoarte despre situațiile de radicalizare, trimise conducerilor școlilor, centrelor județene de resurse și asistență educațională, inspectoratelor școlare și ministerului. Datele personale ale elevilor vor fi transmise doar când este necesar, în condițiile legii. Potrivit proiectului, „raportarea va avea, de regulă, caracter statistic și agregat”, iar „Rapoartele nu vor constitui instrumente de clasificare sau de evidență preventivă a elevilor pe baza opiniilor, apartenenței ori caracteristicilor personale”.

Personalul de pază va fi instruit să recunoască și să raporteze incidente, fără evaluări individuale ale elevilor, iar personalul medical va ține un registru al cazurilor observate.

Părinți, elevi și cercetare

Ministerul Educației și cel al Afacerilor Interne vor organiza 1.250 de sesiuni de informare pentru 50.000 de părinți, începând din a doua jumătate a anului 2027, anual, cu participarea școlilor, inspectoratelor și Poliției Române. Campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, lansată de Poliția Română în 2024, va include și teme despre extremismul violent, în 500 de școli, cu 1.000 de activități pentru 50.000 de elevi și 5.000 de părinți, în primul trimestru din 2027.

Strategia propune o rețea națională de 1.000 de practicieni, formată mai ales din cadre didactice, consilieri și psihologi școlari, care să facă schimb de bune practici și să sprijine elevii victime ale manifestărilor extremiste. Rețeaua ar urma să fie constituită în 2027. Cercetarea factorilor care favorizează radicalizarea, cu atenție la adolescenții de 14-17 ani, este programată pentru trimestrul III din 2027, împreună cu un atlas al indicatorilor radicalizării.

Pentru educația media sunt propuse discipline opționale și ateliere de verificare a informațiilor, cu ținte de 50 de școli, 10.000 de elevi și 500 de profesori formați. Mai sunt prevăzute 250 de activități extracurriculare pe an, cu 12.500 de participanți diferiți anual, pentru dezvoltarea gândirii critice.

Motivele invocate de Guvern

Documentele publicate în transparența decizională arată că „România se află într-o etapă de vulnerabilitate latentă care, în absența unor măsuri preventive coerente, integrate și susținute, poate evolua către forme de extremism violent”. Guvernul invocă acte de violență extremă săvârșite în 2026 de minori aflați în afara mediului familial, inclusiv în unități de învățământ. Rețelele sociale, aplicațiile criptate și platformele de jocuri online sunt indicate ca medii de propagare a materialelor extremiste, iar 35% dintre tineri spun că petrec peste două ore pe zi pe rețelele sociale.

Gestionarea cazurilor de radicalizare la minori va fi coordonată de Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Poliția și direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

Foto: lil_foot_ / Pixabay