Inteligența artificială poate ghici vârsta biologică după felul în care vorbești

Un instrument bazat pe inteligența artificială poate estima vârsta unei persoane doar după felul în care vorbește. Atunci când vocea pare mai înțepenită în ton decât ar fi firesc pentru vârsta reală, riscul asociat unui declin cognitiv poate crește, potrivit unei analize recente. În studiul respectiv au fost implicați aproape trei mii de adulți vorbitori de spaniolă din mai multe țări latino-americane, între care Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru, iar grupele de vârstă varia între 18 și 88 de ani. O parte dintre participanți erau sănătoși, iar cealaltă jumătate includea persoane cu tulburări cognitive ușoare, boala Alzheimer sau demență frontotemporală. Fiecare participant a îndeplinit șapte sarcini: descrierea unui videoclip animat, enumerarea de legume sau animale într-un interval de un minut și povestirea succintă a unei scurte narațiuni. Din materialele înregistrate au fost extrase peste 700 de caracteristici ale vorbirii, acționând ca indicatoare în ceea ce privește ritmul, pauzele, prosodia, tonalitatea și vocabularul utilizat.

Rezultatele arată că persoanele fără afectări cognitive prezintă cele mai mici discrepanțe între vârsta reală și vârsta estimată de sistemul bazat pe inteligență artificială. Divergențele cele mai importante au apărut în cazul persoanelor cu demență frontotemporală, afecțiune ce poate altera capacitatea de exprimare și structura limbajului. În timp ce în cazul celor cu voce mai „îmbătrânită” s-au înregistrat performanțe mai slabe la teste de memorie și concentrare, analizele de sânge au relevat semne de accelerare a proceselor biologice ale îmbătrânirii. În plus, decalajele au fost asociate și cu condiții sociale, cum ar fi nivelul de trai scăzut, acces limitat la servicii medicale sau dificultăți provocate de copilărie.

Specialiștii subliniază că această tehnologie poate sprijini, în anumite contexte, interpretarea stărilor cognitive, însă limitările actuale pot fi depășite prin mijloace de evaluare mai aprofundate, care includ examinări biologice și imagistice, încă costisitoare și mai puțin accesibile. Un medic expert în psihiatria geriatrică avertizează că indicii vocale nu pot servi drept instrument definitiv de diagnosticare, în lipsa unor investigații complementare, dincolo de aspectele de ordin emoțional sau fizic cum ar fi oboseala, depresia sau stresul intens.

Studiul a fost realizat în principal pe baza limbii spaniole și a participanților evaluați în mod episodic, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Cercetătorii au în plan să extindă testele în alte limbi și pe studii de durată mai lungă, pentru a verifica dacă pattern-urile identificabile prin analiza vocală corespund în mod constant cu direcțiile evolutive ale unor condiții cognitive. În contextul actual, tehnologia vocală poate reprezenta un instrument complementar în monitorizarea sănătății cognitive, dar nu substituie evaluările clinice tradiționale și diagnosticarea profesionistă, rămânând o zonă în continuă dezvoltare, cu rezultate ce pot varia în funcție de factori individuali.