Trump amenință Norvegia după ce nu a primit Nobelul pentru Pace

Președintele Statelor Unite a declarat că, prin poziția sa personală, Washingtonul ar fi meritat să primească distincția Nobel pentru Pace, subliniind în același timp că premiul este decizia unui comitet independent, nu a executivului norvegian, după cum a explicat în repetate rânduri primul-ministru al Norvegiei la începutul anului. Însă, în luna octombrie, când Comitetul Nobel norvegian a anunțat câștigătorul pentru anul în curs, reacțiile au fost unele tensionate din partea administratiei americane. Într-un cadru electoral din orașul Syracuse, statul New York, președintele a calificat decizia ca fiind rușinoasă și jenantă, afirmând că Statele Unite ar fi trebuit să primească recunoașterea, iar Norvegia ar trebui să răspundă pentru alegerea făcută. El a susținut că distincția a fost compromisă de o minoritate de ideologi radicali, pe care i-a descris ca antidemocrați, afirmând că nu vor uita gestul respectiv.

În aceeași intervenție, leadershipul american a vizat recent laureata anului, o juristă sud-africană cu un parcurs notabil în domeniul drepturilor omului și al responsabilizării pentru abuzuri grave, inclusiv crime războinice. Comitetul Nobel a remarcat pe durata carierei sale contribuțiile în promovarea drepturilor fundamentale și în monitorizarea încălcărilor grave ale dreptului internațional. Anunțul despre distincție a venit într-un context în care critica a vizat perspectivele sau contribuțiile Laureatei, despre care unii au sondat cu rezerve relevanța sau limbajul adoptat în promovarea unor cauze. În replică, autoritatea americană a minimizat importanța nominalizării, sugerând că nu a întâlnit persoana respectivă și caracterizându-i activitatea ca fiind asociată cu actori internaționali care urmează linii ideologice, în viziunea unor publicații internaționale.

În discursurile sale, președintele a repetat afirmația că a încheiat mai multe conflicte la nivel global și a sugerat că oricare dintre acestea ar fi putut justifica acordarea unui Nobel pentru Pace. Unele dintre situațiile invocate nu corespund în mod exact caracterizării de război propriu-zis, iar altele rămân în stadiu de tensiuni nerezolvate, conform analizelor din publicații de profil. Și în această situație, liderul american a insistat asupra intenției de a aplica soluții rapide în dosarele din Iran și din despărțirile militare dintre Rusia și Ucraina, promițând că aceste chestiuni vor fi soluționate în mod decisiv, fie prin concesii din partea părții vizate, fie prin restructurări majore ale situației.

Totodată, oficialul a reiterat afirmația conform căreia a împiedicat dezvoltarea unei arme nucleare în Iran, deși surse demne de încredere au conturat o imagine diferită privind evoluția programelor de armament nuclear în această țară. În paralel, a fost subliniat faptul că distincția Nobel pentru Pace nu intră în dreptul de decizie al guvernului național al Norvegiei, ci este rezultatul unui proces independent de selecție. În final, tonul dezbaterii a evidențiat o revenire frecventă la teme legate de influența politicilor globaliste asupra premiilor Nobel, precum și la criticile protejate de geografie politică în contextualizarea deciziilor publice.