Studenți români câștigă premiul de 5.000 de euro la Bursa SAB 2026 după performanța mașinii solare de 2.700 km prin Australia

Concursul național Bursa SAB, desfășurat sub egida Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în colaborare cu Salonul Auto București & Accesorii, a ajuns în acest an la ediția a IX-a, cu tema „Mobilitate inteligentă pentru un viitor verde”. Scopul evenimentului a fost să identifice, să susțină și să premiere proiecte, invenții și prototipuri menite să facă deplasările urbane mai eficiente, mai sigure și cu impact redus asupra mediului. De-a lungul unui deceniu de desfășurare a Bursei SAB, autorii proiectelor au primit premii și burse în valoare totală de peste cincizeci și cinci de mii de euro, destinate studenților, inginerilor și inventatorilor independenți care au propus soluții sustenabile pentru mobilitatea viitorului.

Un exemplu elocvent este laboratorul mobil SOLIS, creat în 2018 în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Echipa interdisciplinară, care implică specialiști în mecanică, electronică, software, aero-dinamică și design industrial, a dezvoltat o serie de vehicule alimentate de energie solară, dintre care cea mai nouă realizare este o demonstrație de viteză și eficiență. Principala provocare în construcția acestor mașini este diferită de cea a autovehiculelor obișnuite: fiecare kilogram, fiecare suprastructură expusă curentului aerodinamic și fiecare pierdere de energie contează în egală măsură. În competițiile dedicate energiei solare, obiectivul este să se obțină performanțe maxime cu o cantitate minimă de energie.

În august 2025, Hyperion, vehiculul Solar generat de echipa românească, a trecut tests în cadrul Bridgestone World Solar Challenge, o competiție anuală desfășurată între Darwin și Adelaide, în Australia. Reglementările clasei Challenger impun restricții stricte: doar șase metri pătrați de panouri solare și o baterie limitată la 3 kWh. În contextul acestor limitări, provocarea tehnică se rezumă la maximizarea distanței parcurse cu o energie disponibilă extrem de redusă. În cadrul cursei, Hyperion a parcurs aproximativ 2.700 de kilometri până în Port Augusta, în timp ce performanțele cele mai bune dintr-o zi au ajuns la 552 de kilometri, cu o viteză medie în jur de 70 km/h. Echipa românească a terminat pe locul al 18-lea din 26 în categoria Challenger, în timp ce la cursă au fost implicați 23 de studenți, doi dascăli și un reprezentant al Autorității Rutere Române. Înainte de start, Hyperion a trecut printr-un set riguros de verificări tehnice și verificări dinamice, iar plecarea s-a făcut din Darwin alături de echipe universitare din lume.

Scopul real al testelor pe autovehicule solare nu este producția în masă, ci evaluarea soluțiilor care devin relevante pentru industria auto în viitor: structuri ușoare, design aerodinamic avansat, module de stocare a energiei compacte, reducerea pierderilor din sistemele electrice și gestionarea atentă a consumului energetic. În cazul Hyperion, obiectivul a fost să demonstreze cum se poate proiecta un vehicul eficient din punct de vedere energetic, în timp ce echipa a lucrat la optimizarea fiecărui element care poate influența consumul energetic. Efortul colectiv din această reprezintă o sursă importantă de inspirație pentru cercetările în mobilitatea sustenabilă, în contextul dezvoltării tehnologiilor verzi și al progreselor în robotica vehiculară de proiectare experimentală. Resursele umane implicate în proiect au evidențiat rolul studenților ca vectori ai inovației, în timp ce colaborările cu zona academică și cu organismele de reglementare subliniază importanța eticii și a securității în implementările viitoare. Evenimentul editorial privind realizările din cadrul concursului scoate în evidență cum cercetarea academică poate alimenta evoluția industriei auto spre soluții mai curate, mai eficiente și adaptate cerințelor urbane actuale, în timp ce comunitatea universitară își asumă responsabilitatea de a pregăti generații viitoare de specialiști capabili să împingă limitele tehnologiei. În ansamblu, ediția curentă a bursei contribuie la consolidarea scenariilor pentru mobilitatea inteligentă, cu impact direct asupra reducerii poluării și a dependenței de resurse fosile, în paralel cu promovarea unor practici de design responsabil și a unei strategii de dezvoltare urbană sustenabilă.