De ce leșină pasagerii în avion: cea mai frecventă urgență medicală în aviatie
In zorii unei călătorii aeriene, mulți pasageri ajung la aeroport după un interval îndelungat fără hrană, deshidratați, obosiți sau alcoolizați. Ideea potrivit căreia „jumătate din urgențele medicale din avion” ar proveni din lipsa alimentației nu se bazează pe o statistică medicală verificată, ci pe relatări ale echipajelor de cabină. Totuși, cercetările științifice indică faptul că leșinul și manifestările premergătoare acestuia rămân printre cele mai frecvente situații medicale întâlnite în timpul zborului. Un studiu amplu publicat în The New England Journal of Medicine a analizat aproape 12.000 de urgențe raportate la bord și a identificat o pondere de 37,4% pentru episoade de sincopă sau presincopă, în timp ce o evaluare ulterioară din JAMA a estimat această rată la aproximativ o treime. Astfel, aproape 33% din incidentele raportate includ leșin, amețeală sau senzația de a pierde cunoștința, însă nu toate sunt cauzate exclusiv de lipsa alimentației.
La ora registrărilor în avion, motivele pot fi variate și se pot suprapune. O însoțitoare de bord din Statele Unite afirmă că mulți pasageri despre care a observat că își pierdeau temporar conștiența recunoșteau că nu au mâncat înainte de zbor, iar în numeroase cazuri aceștia menționau că nu mai experimentaseră o astfel de stare anterior. Însă situațiile nefericite pot avea multiple origini: lipsa alimentației pe o perioadă îndelungată, deshidratarea, o tensiune arterială scăzută, o schimbare bruscă de poziție după perioade îndelungate petrecute pe scaun, anxietatea sau hiperventilația, oboseala, consumul de alcool, afecțiuni cardiace, respiratorii sau metabolice, precum și scăderea nivelului de zahăr din sânge la persoanele diagnosticate cu diabet. În cabină, condițiile de zbor includ presiune redusă și aer uscat, ceea ce poate intensifica senzațiile de amețeală, deshidratare sau manifestările medicale preexistente la persoanele vulnerabile.
Operatorul aerian WestJet subliniază că perioada îndelungată petrecută pe scaun, stările de anxietate, consumul de alcool și mediul cald sau aglomerat pot crește riscul de sincopă. În consecință, recomandările includ menținerea unei hidratări adecvate, ridicarea lentă de pe scaun, precum și moderarea consumului de alcool și a băuturilor cu cofeină.
Lipsa mesei în ziua unui zbor poate să slăbească performanța și să afecteze capacitatea de concentrare, în special atunci când pasagerii folosesc medicamente care influențează glicemia. Dependența exclusivă de serviciile de catering din avion nu este o strategie sigură: turbulențele pot întrerupe distribuția alimentelor și a băuturilor, iar pe rutele scurte serviciile pot fi limitate sau suspendate în momentele de vreme nefavorabilă. În acest context, menținerea unei alimentații regulate înainte și în timpul călătoriei, împreună cu o hidratare corespunzătoare și o evaluare atentă a riscurilor individuale, devin aspecte esențiale pentru siguranța pasagerilor. Marile aviații recomandă, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită modului în care organismul reacționează la schimbările de altitudine, la ventilația în cabină și la variabilitatea temperaturilor în spațiul aerian. În final, menținerea unui stil de viață echilibrat, evitarea abuzului de alcool înainte și în timpul zborului și consultarea medicală în caz de afecțiuni preexistente pot contribui la o experiență mai sigură și mai confortabilă pentru toți pasagerii.
