Scandal la Ploiești după vandalizarea statuii Domnul Goe cu culorile curcubeului; reacții din partea PSD și a unui deputat PNL

Statuia Domnul Goe, situată în apropierea Gării de Sud din Ploiești, a intrat în atenția publicului în cadrul festivalului de artă urbană Artown NOW 2026, ajungând la a cincea ediție. Evenimentul aduce în oraș atât creatori români, cât și invitați internaționali, care realizează intervenții artistice pe diverse suporturi din teatru urban, precum clădiri, pereți, tramvaie sau alte spații urbane. În această ambianță a fost reimaginată și statuia personajului creat de marele scriitor Ion Luca Caragiale, care a primit o nouă interpretare vizuală prin colorare, iar reacțiile au fost rapide, generate de imaginea statuii acoperită în nuanțe multicolore.

Distribuită pe rețelele sociale, intervenția a fost comentată din perspective diferite, iar în discuție a intrat în mod special asocierea dintre paleta cromatică și simbolistica LGBT, devenind punctul central al controverselor. Intervenția a fost realizată de artista Corina Monea – OC U, care a explicat într-un interviu că demersul artistic nu a avut ca scop replicarea unui steag sau provocarea unui război cultural, ci dorința de a reprezenta diversitatea și incluziunea drept valori pozitive. Potrivit acesteia, intenția a fost să se aducă în spațiul public un mesaj vizual despre artă și deschiderea către diferențe, nu să se impună o anumită ideologie prin simboluri cunoscute.

Reacția comunității a fost în contrast, iar o parte a opiniilor venit dinspre forma de organizare politică locală a reclamat afectarea unui simbol cultural important. Un mesaj public apărut pe canalele PSD Ploiești a avertizat asupra poziției simbolurilor naționale și a reclamat că intervenția ar submina aceste valori. Reprezentanții partidului au exprimat că statuia o reprezintă pe Domnul Goe în costum de marinar, elemente identitare care, potrivit lor, au fost acoperite cu vopsea într-un gest ce poate fi interpretat ca un act de denaturare a identității monumentului. Comentariile publice au subliniat faptul că spațiile urbane ar trebui să respecte tradiția culturală națională, sugerând că astfel de intervenții pot transforma monumentele într-un teren de dispută politică sau ideologică.

În același timp, susținătorii intervenției interpretau demersul artistic ca pe o propunere de dialog vizual despre pluralitate, fără a ascunde faptul că ar fi vorba despre o lucrare de artă urbană menită să provoace reflecție în spațiul public. Ei au argumentat că arta în spațiul public poate facilita înțelegerea diversității și a incluziunii, oferind publicului o ocazie de a conversa despre identitate, cultură și schimbare socială, într-un cadru deschis și echilibrat.

Intervenția artistică evidențiază modul în care operele clasice pot coexistă cu practici contemporane ale artei urbane, generând discutii despre limitele libertății de exprimare în spațiul public și despre responsabilitatea față de patrimiliul cultural. Pe fondul reacțiilor diverse, proiectul a venit în contact cu un public amplu, invitând la dialog despre modul în care monumentele pot primi noi valențe de interpretare, păstrând în același timp ceea ce le conferă recunoaștere în istoria literaturii și artei românești. În ansamblu, cazul stârnește o discuție amplă despre rolul artei în spațiul civic, despre cum se regăsesc valorile tradiționale în cadrul unei societăți în continuă schimbare și despre impactul pe care intervențiile artistice le pot avea asupra simțului identitar local.