Limbajul secret al câinilor: ce semnifica clipitul spre tine
Oamenii de știință atrag atenția că nu fiecare clipire a unui câine este neapărat un mesaj intenționat, iar atunci când animalul privește un om și clipește, reacția nu trebuie să fie interpretată exclusiv ca un semn reflex necesar pentru protejarea ochilor. Un studiu publicat într-o revistă științifică de profil sugerează că frecvența clipirilor la câini poate varia în funcție de comportamentul și identitatea persoanei aflate în fața lor. Rezultatele indică faptul că acest gest fiziologic ar putea avea și o componentă socială, în special în relația dintre câine și stăpân, iar studiile viitoare ar putea clarifica în ce măsură este influențat de contextul de interacțiune.
Cum a fost realizat cercetarea? Cercetătorii au analizat comportamentul a 35 de câini din rase diferite, expuși unor videoclipuri de câte 40 de secunde fiecare. În registrul vizual apăreau, în ordine, stăpânul câinelui, o femeie necunoscută și un bărbat necunoscut. Au fost utilizate două variante de filme: în prima situație, persoanele din imagine clipeau la un ritm de o privire la fiecare trei secunde, iar în cea de-a doua, acestea priveau fix înainte, menținând o expresie neutră. Scopul a fost izolarea clipirilor de alte elemente ale interacțiunii directe, precum mișcarea corpului, vocea, apropierea fizică sau schimbarea expresiei faciale.
Răspunsul câinilor a variat în funcție de persoana prezentată. Animalele au clipește mai frecvent atunci când în imaginile vizionate apar oameni care clipează, decât atunci când figura umană este statică. Efectul cel mai pronunțat s-a observat în cazul stăpânilor: frecvența clipirilor a crescut semnificativ la câinii care vedeau propriul stăpân efectuând același gest. Această reacție nu s-a manifestat în aceeași măsură la imaginile cu persoane necunoscute.
Concluzia autorilor sugerează că importanța socială a persoanei poate influența chiar și un comportament aparent automat, cum este clipitul. De asemenea, cercetătorii au remarcat o reacție mai pronunțată în situația în care stăpânul era o femeie, comparativ cu alte persoane, însă numărul mic de subiecți nu permite formularea unei concluzii generale despre diferențe de reacție în funcție de sexul persoanei prezentate.
Este important de menționat că studiul nu demonstrează sincronizarea clipirilor între om și animal. Analizele au verificat dacă un câine clipește într-un interval de 1,5 secunde după ce vede persoana făcând gestul, dar nu a fost identificat un pattern semnificativ ce ar indica o imitare imediată. Astfel, câinii au clipit mai des în timpul videoclipurilor în care stăpânii clipeau, însă nu au copiat fiecare clipire în parte.
Creșterea frecvenței clipirilor poate fi legată de atenție sau de o formă de imitare automată, sau poate reflecta alte procese sociale, iar răspunsul nu poate fi atribuit cu certitudine unei singure explicații. Studiul oferă indicii despre modul în care relația între câine și stăpân poate influența reacțiile comportamentale la nivel instinctiv, însă este nevoie de cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele exacte din spatele acestui fenomen. Textul se înscrie în cadrul cercetărilor despre comunicarea interspeciei și despre modul în care contactul vizual și gesturile sociale modelează interacțiunile dintre animale de companie și oameni.
